Criza economica. Efecte si concluzii
Evolutia economica româneasca în 2011 poate fi in doua directii. Daca exista schimbari-soc în politica guvernamentala privind politica fiscala, investitionala si cea de stabilitate, putem spera sa se opreasca caderea economica si sa fim într-o usoara crestere de 0,1-0,5. Avantajul ar fi ca s-ar pregati anul 2012, care va fi greu din cauza efectelor unui an electoral.
Pe de alta parte, daca ramân aceleasi politici fiscale, investitionale si aceeasi cota de neîncredere în guvern, va fi rau de doua ori. in primul rand ca anul 2011 nu va avea crestere, dar ceea ce este foarte grav, vor fi efecte si în 2012, când atentia este concentrata pe alegeri.
Motoarele iesirii din criza au fost spuse de nenumarate ori. Primele lucruri sugerate de toti marii economisti ai lumii, înca din 2009, au fost: reducerea presiunii fiscale, investitii în infrastructura si restructurarea institutionala. Toate aceste trei mari obiective, daca ar fi fost luate corect, ar fi generat încredere, investitii private si reducerea costurilor de operare. Din pacate, începând cu 2009, a crescut presiunea fiscala (crestere CAS cu 3%, impozit minim, eliminarea unor cheltuieli deductibile, TVA majorat etc.), investitiile în infrastructura au fost prost gândite si au creat suspiciuni si neîncredere legate de pret si oportunitate. Iar restructurarea institutionala a fost doar cu numele, de fapt a fost o posibilitate sa se mai “curete” institutiile, ministerele de persoane care nu apartineau arcului guvernamental si sa aduca, pe de alta parte, altii noi pe functii cu denumiri noi.
Daca s-ar fi pregatit anul 2011 înca din semestrul II al anului 2010, atunci in acest an am fi putut avea crestere economica. insa pentru a atinge acest obiectiv am fi avut nevoie de:
1 legislatie fiscala noua, clara si cu o diminuare a costurilor pe forta de munca
2 un TVA diferentiat si un nou mod de colectare, cu deductibilitati sporite pentru a scoate din evaziunea existenta
3 Codul Muncii negociat si aprobat în consens cu partenerii de dialog social
4 eliminarea unor masuri birocratice, cel putin la nivelul microintreprinderilor si IMM-urilor (ex. plata taxelor si impozitelor trimestrial si unele anual).
5 încurajarea investitiilor prin deducerea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu acestea
6 încurajarea înfiintarii de noi firme cu plata graduala a impozitelor (0 în primul an, 50% din cuantumul regular în anul al doilea si impozite normale în anul al treilea de functionare) gândindu-se ca o firma înfiintata, chiar daca nu plateste impozit, contribuie la buget prin angajarea persoanelor, scoaterea lor din somaj si plata TVA pe tot ce consuma prin functionare.
Datele referitoare la investitiile straine indica o scadere a volumului acestora in 2010. Cu toate acestea, care ar fi sectoarele care ar putea atrage in viitorul apropiat noi investitori si de ce?
Investitiile straine sau române nu pot fi în crestere, atât timp cât am ramas înca o economie nepredictibila (Codul Fiscal s-a modificat în doi ani de sase sau sapte ori, ultima data în 30 decembrie 2010), birocratica, corupta si instabila.
Investitiile pot aparea în momentul când creste încrederea în politicile guvernamentale si scade incertitudinea în sustenabilitatea afacerii.
Sectoarele care pot atrage investitii sunt cele din industria prelucratoare, IT si agricultura. Pentru ca intotdeauna investitiile se plaseaza pe o piata unde exista loc si resurse umane (noi avem circa un milion de someri si oameni fara loc de munca) si unde ar putea avea costuri mai mici de operare decât în propria tara.
Care sunt principalele probleme cu care se confrunta investitorii (romani si straini) din Romania si in ce masura afecteaza acestea atractivitatea pietei romanesti?
Principalele probleme cu care se confrunta investitorii (români si straini) sunt necunoasterea pe termen mediu si lung a conditiilor de operare, birocratia inutila si costisitoare, termene excesiv de lungi la avize de orice fel, coruptia si concurenta neloiala în piata din cauza procentului mare de evaziune.
Care sunt principalele elemente care pot face Romania atractiva pentru investitori in actualul context economic international?
Atractivitatea oricarei tari este data de stabilitatea politica, stabilitatea si predictibilitatea legislativa, institutii ale statului eficiente, coruptie redusa, functionarea justitiei, concurenta libera în piata, costuri optime de functionare si resursa umana calificata.
Pentru cata vreme se mai pot baza investitorii pe un avantaj competitiv ca urmare a costurilor mici cu forta de munca din Romania?
Costurile mici cu forta de munca nu reprezinta neaparat un avantaj competitiv, acum, într-o piata globala. Forta de munca buna, bine pregatita profesional, poate pleca în alta parte. Interesant ar fi sa se poata motiva (plati) mai mult forta de munca, prin scaderea altor costuri (iata, avem cea mai scumpa benzina si motorina, cel mai scump transport, din cauza proastei infrastructuri).
In ce fel au afectat criza economica si recesiunea activitatea companiei pe care o conduceti?
Criza economica ar fi afectat foarte putin firmele din grupul pe care îl conduc daca nu ar fi intervenit factorii interni: majorarea taxelor si impozitelor, majorarea TVA, cresterea timpului de recuperare a banilor, lipsa de lichiditati a clientilor, insolventa multora si blocarea platilor.
in 2010, am avut o scadere la productia interna consistenta, dar am avut o crestere la export de circa 150%. Asta arata ca în alte piete consumul si-a revenit, de aceea tarile din UE au terminat pe plus anul 2010, spre deosebire de România.
Ce masuri ati luat pentru a evita dificultatile in acest context economic nefavorabil?
Masurile luate au fost specifice unui management adaptat crizei. Am redus costurile prin programarea productiei mult mai strict, reducerea stocurilor si la achizitii de materii prime, si la produse finite, am încercat prin toate metodele sa mentinem încrederea oamenilor cu care lucram (circa 400), nu am diminuat salariile si nu am exclus niciun alt factor motivational. Am lucrat mult mai prudent cu clientii si furnizorii, am limitat investitiile doar la completari ale liniilor tehnologice strict necesare, nu am dezvoltat capacitati.
Care sunt pietele cele mai importante pentru compania pe care o conduceti?
Noi exportam în 15 tari, dar cele mai mari piete le avem în Germania, Suedia, Franta, Polonia, Republica Moldova.
Ce cifra de afaceri ati inregistrat anul trecut si cum a evoluat aceasta in comparatie cu anul precedent?
Anul trecut am avut pe grup, o crestere de circa 8% fata de anul 2009 datorata exportului.
Ce asteptari aveti in privinta rezultatelor pentru anul 2011?
in privinta anului 2011, am lansat doua variante de buget si plan de afaceri. Varianta optimista tine de politicile nationale si rezolvarea, macar partial, a problemelor aratate mai devreme. in aceasta situatie, previziunea este de crestere cu circa 10% a cifrei de afaceri, fata de 2010. Varianta prudent-pesimista este de conservare a cifrei de afaceri din 2010.
Ce investitii aveti in vedere pentru viitorul apropiat?
Avem aprobat ca program de investitii un proiect de achizitii utilaje specifice domeniului textil de circa 300.000 euro. Acesta depinde de viteza de lucru a Autoritatii de management, deoarece este un proiect câstigat anul trecut pe fonduri europene. Avem si un proiect mic imobiliar, de achizitii, în jur de 200.000 euro.
Care este numarul de angajati pe care il aveti si cum a evoluat acesta in ultima perioada?
Numarul de angajati mediu a fluctuat între 380 - 400, doar natural. Nu am facut restructurari, dar am avut iesiri la pensie, plecari voluntare si angajari.a
Unii experti considera ca Romania va putea ajunge la un nivel al PIB similar celui de dinaintea crizei cam in 2013. Ce parere aveti?
Evolutia PIB-ului tine de masurile proinvestitii si dezvoltarea de locuri de munca. Totul depinde de aceste masuri. Cu cât se întârzie luarea lor, cu atât tinta se departeaza si poate fi 2014-2015.
Care ar fi lectiile pe care mediul de afaceri din Romania ar trebui sa le invete in urma acestei crize economice?
Mediul de afaceri cred ca are mai putine lectii de învatat decât guvernele. Mediul de afaceri suporta fara a putea contracara imaginea proasta de tara, neîncrederea, fluctuatiile legislative, coruptia institutionalizata, birocratia, lipsa de predictibilitate, concurenta neloiala.
Specific mediului de afaceri ramân însa problemele legate de etica în afaceri, programare
riguroasa, urmarire atenta a pietei pentru a interveni la timp, gestionarea riscului si adaptare rapida la conditiile pietei.
Care ar fi elementele pozitive care raman in urma crizei economice?
Evident ca dupa orice criza economica sunt si câteva lucruri bune care ramân.
Printre acestea as enumera cresterea gradului de atentie a managementului privat la observarea riscurilor pietei, cresterea competitivitatii produselor si serviciilor si cresterea gradului de întelegere a oamenilor fata de importanta calitatii muncii lor, pentru sustenabilitatea locului de munca.
Pe de alta parte, daca ramân aceleasi politici fiscale, investitionale si aceeasi cota de neîncredere în guvern, va fi rau de doua ori. in primul rand ca anul 2011 nu va avea crestere, dar ceea ce este foarte grav, vor fi efecte si în 2012, când atentia este concentrata pe alegeri.
Motoarele iesirii din criza au fost spuse de nenumarate ori. Primele lucruri sugerate de toti marii economisti ai lumii, înca din 2009, au fost: reducerea presiunii fiscale, investitii în infrastructura si restructurarea institutionala. Toate aceste trei mari obiective, daca ar fi fost luate corect, ar fi generat încredere, investitii private si reducerea costurilor de operare. Din pacate, începând cu 2009, a crescut presiunea fiscala (crestere CAS cu 3%, impozit minim, eliminarea unor cheltuieli deductibile, TVA majorat etc.), investitiile în infrastructura au fost prost gândite si au creat suspiciuni si neîncredere legate de pret si oportunitate. Iar restructurarea institutionala a fost doar cu numele, de fapt a fost o posibilitate sa se mai “curete” institutiile, ministerele de persoane care nu apartineau arcului guvernamental si sa aduca, pe de alta parte, altii noi pe functii cu denumiri noi.
Daca s-ar fi pregatit anul 2011 înca din semestrul II al anului 2010, atunci in acest an am fi putut avea crestere economica. insa pentru a atinge acest obiectiv am fi avut nevoie de:
1 legislatie fiscala noua, clara si cu o diminuare a costurilor pe forta de munca
2 un TVA diferentiat si un nou mod de colectare, cu deductibilitati sporite pentru a scoate din evaziunea existenta
3 Codul Muncii negociat si aprobat în consens cu partenerii de dialog social
4 eliminarea unor masuri birocratice, cel putin la nivelul microintreprinderilor si IMM-urilor (ex. plata taxelor si impozitelor trimestrial si unele anual).
5 încurajarea investitiilor prin deducerea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu acestea
6 încurajarea înfiintarii de noi firme cu plata graduala a impozitelor (0 în primul an, 50% din cuantumul regular în anul al doilea si impozite normale în anul al treilea de functionare) gândindu-se ca o firma înfiintata, chiar daca nu plateste impozit, contribuie la buget prin angajarea persoanelor, scoaterea lor din somaj si plata TVA pe tot ce consuma prin functionare.
Datele referitoare la investitiile straine indica o scadere a volumului acestora in 2010. Cu toate acestea, care ar fi sectoarele care ar putea atrage in viitorul apropiat noi investitori si de ce?
Investitiile straine sau române nu pot fi în crestere, atât timp cât am ramas înca o economie nepredictibila (Codul Fiscal s-a modificat în doi ani de sase sau sapte ori, ultima data în 30 decembrie 2010), birocratica, corupta si instabila.
Investitiile pot aparea în momentul când creste încrederea în politicile guvernamentale si scade incertitudinea în sustenabilitatea afacerii.
Sectoarele care pot atrage investitii sunt cele din industria prelucratoare, IT si agricultura. Pentru ca intotdeauna investitiile se plaseaza pe o piata unde exista loc si resurse umane (noi avem circa un milion de someri si oameni fara loc de munca) si unde ar putea avea costuri mai mici de operare decât în propria tara.
Care sunt principalele probleme cu care se confrunta investitorii (romani si straini) din Romania si in ce masura afecteaza acestea atractivitatea pietei romanesti?
Principalele probleme cu care se confrunta investitorii (români si straini) sunt necunoasterea pe termen mediu si lung a conditiilor de operare, birocratia inutila si costisitoare, termene excesiv de lungi la avize de orice fel, coruptia si concurenta neloiala în piata din cauza procentului mare de evaziune.
Care sunt principalele elemente care pot face Romania atractiva pentru investitori in actualul context economic international?
Atractivitatea oricarei tari este data de stabilitatea politica, stabilitatea si predictibilitatea legislativa, institutii ale statului eficiente, coruptie redusa, functionarea justitiei, concurenta libera în piata, costuri optime de functionare si resursa umana calificata.
Pentru cata vreme se mai pot baza investitorii pe un avantaj competitiv ca urmare a costurilor mici cu forta de munca din Romania?
Costurile mici cu forta de munca nu reprezinta neaparat un avantaj competitiv, acum, într-o piata globala. Forta de munca buna, bine pregatita profesional, poate pleca în alta parte. Interesant ar fi sa se poata motiva (plati) mai mult forta de munca, prin scaderea altor costuri (iata, avem cea mai scumpa benzina si motorina, cel mai scump transport, din cauza proastei infrastructuri).
In ce fel au afectat criza economica si recesiunea activitatea companiei pe care o conduceti?
Criza economica ar fi afectat foarte putin firmele din grupul pe care îl conduc daca nu ar fi intervenit factorii interni: majorarea taxelor si impozitelor, majorarea TVA, cresterea timpului de recuperare a banilor, lipsa de lichiditati a clientilor, insolventa multora si blocarea platilor.
in 2010, am avut o scadere la productia interna consistenta, dar am avut o crestere la export de circa 150%. Asta arata ca în alte piete consumul si-a revenit, de aceea tarile din UE au terminat pe plus anul 2010, spre deosebire de România.
Ce masuri ati luat pentru a evita dificultatile in acest context economic nefavorabil?
Masurile luate au fost specifice unui management adaptat crizei. Am redus costurile prin programarea productiei mult mai strict, reducerea stocurilor si la achizitii de materii prime, si la produse finite, am încercat prin toate metodele sa mentinem încrederea oamenilor cu care lucram (circa 400), nu am diminuat salariile si nu am exclus niciun alt factor motivational. Am lucrat mult mai prudent cu clientii si furnizorii, am limitat investitiile doar la completari ale liniilor tehnologice strict necesare, nu am dezvoltat capacitati.
Care sunt pietele cele mai importante pentru compania pe care o conduceti?
Noi exportam în 15 tari, dar cele mai mari piete le avem în Germania, Suedia, Franta, Polonia, Republica Moldova.
Ce cifra de afaceri ati inregistrat anul trecut si cum a evoluat aceasta in comparatie cu anul precedent?
Anul trecut am avut pe grup, o crestere de circa 8% fata de anul 2009 datorata exportului.
Ce asteptari aveti in privinta rezultatelor pentru anul 2011?
in privinta anului 2011, am lansat doua variante de buget si plan de afaceri. Varianta optimista tine de politicile nationale si rezolvarea, macar partial, a problemelor aratate mai devreme. in aceasta situatie, previziunea este de crestere cu circa 10% a cifrei de afaceri, fata de 2010. Varianta prudent-pesimista este de conservare a cifrei de afaceri din 2010.
Ce investitii aveti in vedere pentru viitorul apropiat?
Avem aprobat ca program de investitii un proiect de achizitii utilaje specifice domeniului textil de circa 300.000 euro. Acesta depinde de viteza de lucru a Autoritatii de management, deoarece este un proiect câstigat anul trecut pe fonduri europene. Avem si un proiect mic imobiliar, de achizitii, în jur de 200.000 euro.
Care este numarul de angajati pe care il aveti si cum a evoluat acesta in ultima perioada?
Numarul de angajati mediu a fluctuat între 380 - 400, doar natural. Nu am facut restructurari, dar am avut iesiri la pensie, plecari voluntare si angajari.a
Unii experti considera ca Romania va putea ajunge la un nivel al PIB similar celui de dinaintea crizei cam in 2013. Ce parere aveti?
Evolutia PIB-ului tine de masurile proinvestitii si dezvoltarea de locuri de munca. Totul depinde de aceste masuri. Cu cât se întârzie luarea lor, cu atât tinta se departeaza si poate fi 2014-2015.
Care ar fi lectiile pe care mediul de afaceri din Romania ar trebui sa le invete in urma acestei crize economice?
Mediul de afaceri cred ca are mai putine lectii de învatat decât guvernele. Mediul de afaceri suporta fara a putea contracara imaginea proasta de tara, neîncrederea, fluctuatiile legislative, coruptia institutionalizata, birocratia, lipsa de predictibilitate, concurenta neloiala.
Specific mediului de afaceri ramân însa problemele legate de etica în afaceri, programare
riguroasa, urmarire atenta a pietei pentru a interveni la timp, gestionarea riscului si adaptare rapida la conditiile pietei.
Care ar fi elementele pozitive care raman in urma crizei economice?
Evident ca dupa orice criza economica sunt si câteva lucruri bune care ramân.
Printre acestea as enumera cresterea gradului de atentie a managementului privat la observarea riscurilor pietei, cresterea competitivitatii produselor si serviciilor si cresterea gradului de întelegere a oamenilor fata de importanta calitatii muncii lor, pentru sustenabilitatea locului de munca.
Citeşte mai multe despre:
arena, business arena
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza