Links Sitemap Business Linker Sitemap

20 aprilie: La bursa de petrol de la New York a fost la un preţ incredibil; -38,5 $ barilul

255 afisari
Criza creată de pandemia de coronavirus, care a impus oprirea economiei în majoritatea ţărilor din lume, a micşorat cererea de petrol. Producătorii din SUA au ajuns într-o situaţie nemaiîntâlnită, să plătească comercianţii pentru a le lua petrolul, pentru a putea evita închiderea sondelor.
Luni seara, preţul unui baril de petrol pe bursa de petrol de pe Wall Street, West Texas Intermediate (WTE), a ajuns, la finalul zilei de tranzacţionare, la -37,68 dolari. Deşi pare o glumă, asta înseamnă că un baril de petrol (aproximativ 17 litri) s-a vândut cu aproape -38 de dolari. Adică un cumpărător nu doar că nu a plătit, ci a şi primit bani. L-am rugat pe economistul Nicolae Ţăran să ne explice această prăbuşire unică în istorie. 'Cei mai nepregătiţi de acest şoc au fost ziariştii americani. Am urmărit foarte atent presa de pe Wall Street, acolo unde este epicentrul sistemului finaciar global şi al burselor. Au apărut comentarii foarte timide şi foarte târziu, după ce preţul barilului a scăpat de sub control. Un baril de petrol s-a vândut luni, 20 aprilie, la bursa de petrol de la New York cu un preţ incredibil. -38,5 dolari barilul. Pe urmă, s-a stabilizat, la închiderea bursei, la -37 de dolari barilul. Acest preţ pare o glumă. Cum adică să vinzi un baril de petrol cu -37 de dolari. Cumpărătorul ia un baril de petrol şi în plus mai primeşte 37 de dolari. Pare de neconceput, dar s-a întâmplat. Pentru a prelua marfa, cineva primeşte bani. De aici preţul negativ. Pentru câteva ore, cumpărătorul a primit marfa gratuit şi a primit în plus 37 de dolari pe un baril. Niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva. A căzut şi mitul că pe pieţele libere marfa se vinde la un anumit nivel, iar dacă nivelul e sub celel ale costurilor atunci marfa se vinde în pierdere. Aici nu numai că s-a vândut în pierdere. Dacă s-ar fi vândut la un preţ de 20 de dolari barilul, iar extracţia ar fi costat 25 de dolari, atunci am fi avut o pierdere de cinci dolari. Nu. Acum producătorul a pierdut tot costul, a livrat marfa gratuit şi în plus a mai dat ceva. 37 de dolari pe baril, care e o sumă imensă, raportat chiar la preţul pieţei', a explicat Nicolae Ţăran. Economistul din Timişoara susţine că asistăm la un crah ca urmare a crizei pandemiei de coronavirus. "Această oprire, acest blocaj brutal, incredbil al producţiei a prins nepregătiţi exportatorii de petrol. Ei nu şi-au imaginat că cererea de petrol se va prăbuşii după doar câteva săptămâni. Pentru că nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva. Dar nu sunt singurii. Cred că şi producătorii de autoturisme vor păţi la fel, şi producătorii de echipamente, materiale. Toţi se vor trezi în situaţia că nu mai există cerere, că cererea este blocată. În acest context nimeni nu poate inventa soluţii miraculoase, totul va însemna suferinţă, pierderi, apariţia unor discrepanţie sociale. Economia implică oameni. Lucrurile sunt scăpate de sub control, fără îndoială', a mai spus Nicolae Ţăran. La nivel mondial, după anul 2008, au apărut trei mari producători de petrol: Arabia Saudită, Rusia şi Statele Unite ale Americii plus Canada. În acest triunghi a început o competiţie extraordinar de puternică pentru obţinerea de pieţe. "Pentru ruşi şi saudiţi, pieţele erau cele clasice; Europa, China, India, Japonia, iar pentru America şi Canada pieţa era economia SUA, care are o economie foarte mare consumatoare de petrol. Americanii consumă cam 800 de milioane de tone de petrol şi acest consum era la fel timp de zece ani. În acest context, americanii au inventat o nouă tehnologie de extracţie a petrolului de şist, care este un petrol foarte greu accesibil şi extracţia costă mult. Americanii au depăşit acest handicap, dar tehnologia pe care au pus-o în aplicare implică aditivi chimici care poluează şi costuri foarte mari legate de infrastructura de extracţie şi de transport. La început această tehnologie însemna cam 60 de dolari barilul, pe urma, când extracţia a crescut, costurile au scăzut la 45 de dolari, şi America a devenit competitivă. Şi-au mărit producţia de la 300 de milioane de tone, în 2008, la 650 de miliaone de tone în 2018. Nu avem date mai apropiate. La acest surplus s-au mai adăugat 100 de miliane de tone din Canada, iar aceste aproape 450 de milioane de tone au dezechilibrat oferta în raport cu cererea. Şi Arabia Saudită şi Rusia şi-au reglat producţia de petrol în funcţie de cererea de pe pieţele lor, dar a apărut acest surplus americano-canaidian care a dezechilibrat piaţa. La un moment dat cele trei interese au devenit divergente s-a încercat o negociere, mai mult sau mai puţin vizibilă, până la urmă s-a adoptat ruleta rusească. Fiecare a spus că merge înainte, că nu îl înteresează...pentru că îşi pot permite o prăbuşirea a preţului. Rusia şi Arabia Saudită s-au dovedit mai prudente. Nu au extras petrol şi l-au depozitat. Americanii, ca să reziste la acestă luptă în trei au extras foarte mult petrol şi la un moment dat nu au mai avut unde să-l depoziteze. Nu au acceptat sub nicio formă reducerea extracţiei. În urmă cu o săptămână, a fost o negociere între Arabia Saudită şi Rusia, alături de alte 28 de ţări exportatoare de petrol; au acceptat o reducere de extracţie cu 10 milioane de barili pe zi. Americanii nu au vrut, invocând faptul că nimeni nu poate să oblige America să oprească producţia. Aseară, lucrurile au scăpat de sub control pe piaţa bursieră a petrolului în Statele Unite', a explicat Nicolae Ţăran. Au fost şi speculatori, care deţin o importanţă enormă pe piaţă, de aceea spun că s-a prăbuşit un mit, consideră Nicolae Ţăran. 'Piaţa nu este influenţată doar de cerere şi ofertă, ci şi de jocul speculatorilor care au şi ei sume imense, şi ei pot influenţa în sus sau în jos preţul petrolului. Din această combinaţie de interese şi de factori şi de strategii a rezultat o prăbuşire a preţului petrolului şi evident americanii trebuie să oprească extracţia. Ceea ce înseamnă o restructurare destul de costisitoare şi dramatică a industriei petrolului. Dar şi în Rusia şi Arabia Saudită. În Rusia, ţinând cont că petrolul se extrage în zone îngheţate va fi complicat să se oprească şi să repornească o sondă, la saudiţi e mai uşor, dar şi ei vor avea probleme', a mai spus Ţăran. Cum va afecta România prăbuşirea preţului petrolului? Nicicum! 'Noi, ca şi consumatori finali, nu suntem avantajaţi de această luptă în trei. La pompă, benzina în România nu se va ieftini. Tot 4 lei va rămâne. Pentru că la noi accizele şi TVA-ul se aplică în cotă fixă. Nu este în cotă variabilă în funcţie de costul materiei prime. În toată Uniunea Europeană această cotă fixă va fi plătită în continuare şi preţul nu va scădea. În America preţul petrolului la pompă se va ieftini, se va diminua foarte foarte mult', a completat Nicolae Ţăran.

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza