Liviu Voinea: PIB-ul pe locuitor în $ (USD) din 2018, este triplu faţa de cel din anul 1992
"A crescut PIB-ul într-o sută de ani de 26 de ori. Nu cu 26%, ci mai exact cu 2.562%. E mult? E puţin? Vedem imediat. În primii cinci ani de la Marea Unire PIB-ul pe locuitor a crescut cu 36%. Deşi pare acolo o stagnare în perioada interbelică, pare pe grafic, pentru că graficul este întins pe o distanţă de 100 de ani. Dar punctul de plecare în 1918 a fost 866 de dolari 2011 la paritatea puterii de cumpărare. Mai corect este anul 1919, pentru că acela a fost primul an cu toate provinciile reunite, un an complet deci. Şi acela e 861 de dolari. În 1926 ajunsesem la 1.299 de dolari, deci o creştere rapidă după Marea Unire. Apoi, însă, în restul perioadei interbelice, economia a fost măcinată de mai multe recesiuni şi creşterea a fost mai modestă până la începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Ce observăm aşa la prima vedere şi ce putem pune şi ca titlu în ziar: PIB-ul în 2018 este dublu faţă de PIB-ul din 1989. E important de spus. Astăzi suntem mai bine decât atunci. Mai mult decât atât. PIB-ul din 2017, PIB-ul pe locuitor, repet, în dolari americani din 2011, este de trei ori mai mare decât cel din anul 1992", a spus Liviu Voinea.
În opinia acestuia, anul 1992 este important pentru că atunci s-a terminat prima recesiune transformaţională. Voinea a explicat că recesiunea transformaţională de la comunism la capitalism se consideră că a început în 1990, însă în carte se arată faptul că a început în 1988. Primii doi ani, respectiv 1988 şi 1989, au fost ani de recesiune profundă, iar în 1992 România s-a întors la PIB-ul pe locuitor din 1973.
"Între 1918 şi 2018 am avut 18 perioade de expansiune economică şi 18 perioade de recesiune. Această analiză a fost făcută printr-o analiză complexă de cicluri de afaceri de către colegii de la Direcţia de Modelare. Durata medie a unei perioade de creştere economică în România, repet la scara istoriei, de 100 de ani, a fost de 15 trimestre, iar durata medie a unei recesiuni, la scara istoriei de 100 de ani, a fost de 7 trimestre", a precizat Voinea.
Viceguvernatorul BNR a menţionat că perioadele cele mai lungi de creştere economică din ultimii 100 de ani au fost: 1920 - 1926, 1959-1973, 2000 - 2008 şi din 2011 până în prezent. Cele mai lungi recesiuni au fost 1944 - 1946, 1988 - 1992 şi 1997 - 1999.
La dezbatere a participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care, în deschiderea evenimentului, a felicitat echipa ce a lucrat la bancnota Centenar.
"Şi mai vreau să felicit acum o echipă - este un prilej bun pentru mine: pe cei care au lucrat la bancnota aceasta de 100 de lei, care văd că are mare căutare, cu Ferdinand I Rege şi Maria Regină. Au recuperat un text care este pe pliantul de prezentare a lucrării şi daţi-mi voi să-l citesc: 'Vă aşteptăm de 1000 de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român care, de sute şi sute de ani, a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei clipe care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vină. Nu putea să nu vină'. Ionel I. C. Brătianu, cuvântare în Parlamentul României", a spus Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, volumul "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918-2018" nu reprezintă o lucrare a BNR, un raport sau o publicaţie oficială a instituţiei, ci autorii au exprimat puncte de vedere proprii, iar BNR a sprijinit demersul.
"Efortul de documentare şi cercetare realizat a avut un scop important: acela de a reda anii lipsă din istoria economiei româneşti de după 1918 şi de a oferi în anul Centenar, într-o formă accesibilă pentru publicul larg, o istorie, spun eu, apropiată de adevăr despre evoluţia economiei româneşti în ultimii 100 de ani, pe baza unui set de date recuperat sau construit pentru principalii indicatori", a spus Isărescu.
În opinia acestuia, anul 1992 este important pentru că atunci s-a terminat prima recesiune transformaţională. Voinea a explicat că recesiunea transformaţională de la comunism la capitalism se consideră că a început în 1990, însă în carte se arată faptul că a început în 1988. Primii doi ani, respectiv 1988 şi 1989, au fost ani de recesiune profundă, iar în 1992 România s-a întors la PIB-ul pe locuitor din 1973.
"Între 1918 şi 2018 am avut 18 perioade de expansiune economică şi 18 perioade de recesiune. Această analiză a fost făcută printr-o analiză complexă de cicluri de afaceri de către colegii de la Direcţia de Modelare. Durata medie a unei perioade de creştere economică în România, repet la scara istoriei, de 100 de ani, a fost de 15 trimestre, iar durata medie a unei recesiuni, la scara istoriei de 100 de ani, a fost de 7 trimestre", a precizat Voinea.
Viceguvernatorul BNR a menţionat că perioadele cele mai lungi de creştere economică din ultimii 100 de ani au fost: 1920 - 1926, 1959-1973, 2000 - 2008 şi din 2011 până în prezent. Cele mai lungi recesiuni au fost 1944 - 1946, 1988 - 1992 şi 1997 - 1999.
La dezbatere a participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care, în deschiderea evenimentului, a felicitat echipa ce a lucrat la bancnota Centenar.
"Şi mai vreau să felicit acum o echipă - este un prilej bun pentru mine: pe cei care au lucrat la bancnota aceasta de 100 de lei, care văd că are mare căutare, cu Ferdinand I Rege şi Maria Regină. Au recuperat un text care este pe pliantul de prezentare a lucrării şi daţi-mi voi să-l citesc: 'Vă aşteptăm de 1000 de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român care, de sute şi sute de ani, a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei clipe care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vină. Nu putea să nu vină'. Ionel I. C. Brătianu, cuvântare în Parlamentul României", a spus Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, volumul "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918-2018" nu reprezintă o lucrare a BNR, un raport sau o publicaţie oficială a instituţiei, ci autorii au exprimat puncte de vedere proprii, iar BNR a sprijinit demersul.
"Efortul de documentare şi cercetare realizat a avut un scop important: acela de a reda anii lipsă din istoria economiei româneşti de după 1918 şi de a oferi în anul Centenar, într-o formă accesibilă pentru publicul larg, o istorie, spun eu, apropiată de adevăr despre evoluţia economiei româneşti în ultimii 100 de ani, pe baza unui set de date recuperat sau construit pentru principalii indicatori", a spus Isărescu.
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza