Asteptându-l pe Mark Mobius... si Fondul Proprietatea
Cu toate acestea, nici nivelul de reprezentare a oficialilor la eveniment, nici importanta acestuia, reflectata de interesul mass-mediei românesti nu a putut masca adevarul continut de un numar: 2,1 milioane de euro. Aceasta era valoarea totala a operatiunilor cu toate categoriile de titluri si de produse financiare tranzactionate pe toate cele trei piete bursiere (BVB, RASDAQ si ATS). O suma extrem de mica pentru o piata bursiera care în aparenta are totusi o capitalizare, cel putin prin comparatie cu valoarea tranzactiilor, mult mai mare. Capitalizarea bursiera, reprezentând valoarea tuturor actiunilor emise de companiile listate la Bursa, era la acea data fix de 10.000 de ori mai mare, adica 21 de miliarde de euro. Cu toate acestea, nimic nu parea sa îi erodeze optimismul lui Valentin Ionescu, uns, cu mai putin de doua luni înainte, director general al institutiei: “Mi-am propus ca într-un termen de trei ani sa depasim valoarea tranzactiilor Bursei din Budapesta”, mi-a declarat încrezator înlocuitorul lui Stere Farmache, omul care pâna la numirea actualului executiv era identificat cu reconstructia Bursei de Valori, odata cu reintrarea în economia de piata. E drept ca Bursa are acum nevoie de un suflu nou, dar mai multa atentie la detalii nu strica.
În vremurile bune, cu doar trei ani înainte, actiunile cotate pe segmentul de piata BVB generau, fara vreun alt artificiu de calcul, o valoare medie zilnica de tranzactionare ce depasea 16,5 milioane de euro. În anul 1997 au fost zile în care valoarea titlurilor achizitionate prin intermediul pietei reglementate se apropia si de 100 de milioane de euro. Nici atunci nu era foarte mult, Bursa româneasca nedepasind de la reluarea tranzactiilor în 1995 statutul de cenusareasa a pietelor de profil din regiune. Dar nici un an nu a parut sa fie atât de slab din perspectiva interesului pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti precum 2010! Asta în ciuda faptului ca, în ultimii trei ani, institutia a fost primenita constant, fiind aduse în ringul bursier produsele financiare derivate si structurate, titlurile de stat, unitatile de fond, actiunile unor companii straine, Erste Bank sau, mai nou, Daimler (fabricantul Mercedes). Nimic nu i-a sensibilizat însa pe investitori si, în special pe cei straini, sa fie mai activi. Nici macar trecerea la un program de functionare a pietei bursiere identic cu cel al pietei bancare.
Explicatia ar fi ca noutatile nu au fost de natura sa anuleze neajunsurile unei piete mici, scumpe prin prisma comisioanelor, cu multi emitenti fara valoare sau cu free float scazut. Fara a mai pune la socoteala contextul general al functionarii economiei românesti, tributare unor politici fiscale când ezitante, când abuzive si discretionare, când, cel mai rau, impredictibile; totul în numele acoperirii deficitului bugetar.
Pe scurt, cifrele anului 2010 la BVB sunt: rulaje totale de 2,2 miliarde de euro, în crestere cu 29% fata de 2009; o valoare de tranzactionare a actiunilor de 1,5 miliarde de euro, cu 11% mai mare fata de 2009; 620 milioane de euro tranzactii cu obligatiuni, în crestere cu 105% fata de 2009. Segmentul futures a atras 25 milioane de euro, în crestere cu 60% fata de 2009. O evolutie pozitiva a înregistrat si indicele reprezentativ BET. si ceilalti indici au înregistrat cresteri, cu exceptia lui BET-FI, care reflecta evolutiile blue chipurilor de odinioara de pe Bursa, celebrele SIF-uri. Sunt însa si minusuri importante fata de 2009, daca ar fi sa ne referim doar la numarul de tranzactii si numarul de actiuni tranzactionate. Declinul s-a produs în conditiile în care, anul trecut, numarul sedintelor bursiere a beneficiat de o saptamâna în plus.
Analizând doar prin prisma evolutiei indicatorilor bursieri, se poate afirma ca piata de capital din România a avut, în 2010, evolutii mai bune decât ale altor piete din regiune. De exemplu, bursele de valori de la Budapesta sau Praga au sucombat chiar daca sunt integrate cu cele de la Viena si Liublijana. BET a câstigat, anul trecut, 12%, în timp ce omologul sau maghiar BUX a ramas pe “zero”. Un amendament! Piata bursiera pe care este listata compania Mol s-a prabusit în 2010 odata cu moneda locala, forintul, si cu titlurile de stat maghiare din cauza excesului de sinceritate a unui reprezentant al autoritatii guvernului de la Budapesta. Într-o declaratie oficiala, acesta a admis ca Ungaria ar putea urma scenariul tragediei grecesti. Ungaria a fost la un pas de colaps când FMI si UE le-au suspendat ajutorul financiar. Cu toate acestea, valoarea medie lunara a schimburilor cu actiuni la Budapest Stock Exchange a depasit cu 200 de milioane de euro nivelul anual al tranzactiilor cu actiuni si drepturi de la BVB. Mentiune: Bursa de la Budapesta are aceeasi capitalizare ca BVB.
Daca s-ar face comparatia cu piata bancara, s-ar contura o imagine si mai sumbra a anului bursier 2010: doar media zilnica a tranzactiilor de pe piata valutara interbancara autohtona egaleaza valoarea actiunilor vândute pe piata BVB intr-un an. Dar poate comparatia cu sistemul bancar nu îsi are rostul, tinând cont de diferenta de anvergura, de raportul de forte inegal si de interesul politic strategic care a tinut piata de capital în umbra de la redeschiderea Bursei de Valori Bucuresti si pâna în prezent. În contextul dat, de lobby nici nu mai putea fi vorba. Asa se face ca si acum pare un miracol listarea la începutul acestui an a unui emitent de o dimensiune pantagruelica, Fondul Proprietatea, capabil sa înghita cea mai mare parte a lichiditatilor îndreptate spre Bursa.
Fondul Proprietatea ar putea sa redea nu doar Bursei de Valori, ci si României un blazon de care are atâta nevoie, facând uitata strategia inabila a fluturarii unei “frunze” în vânt. O companie financiara din categoria SIF-urilor - dar cu o capitalizare bursiera de aproximativ patru miliarde de dolari, cu un free float în crestere, de peste 60%, având un administrator strain, Franklin Templeton, fara niciun fel de vasalitati fata de statul român si politicienii puterii -, poate fi sansa relansarii pietei de capital românesti. Asa cum îmi spunea si Ionut Popescu, fostul director general al Fondului Proprietatea, cel care a insistat ca prin lege sa fie impusa administrarea de catre o companie straina, “este cel mai important eveniment din istoria BVB”. “Acest emitent are participatii în companii la care pâna acum nu putea avea acces nici un investitor de pe piata de capital, si, în plus, are un superadministrator, care prin transparenta va da siguranta investitorilor ca nu si-au plasat banii într-o afacere de familie a unui actionar”, a subliniat Popescu. Raportându-ne doar la acest eveniment, asteptat pentru 25 ianuarie, se poate afirma de pe acum ca Bursa de Valori va avea, cu certitudine, un an 2011 mai bun. Dar cu o singura floare purtata la butoniera de Mark Mobius, seful Fondului Proprietatea, nu se va face primavara la BVB.
În vremurile bune, cu doar trei ani înainte, actiunile cotate pe segmentul de piata BVB generau, fara vreun alt artificiu de calcul, o valoare medie zilnica de tranzactionare ce depasea 16,5 milioane de euro. În anul 1997 au fost zile în care valoarea titlurilor achizitionate prin intermediul pietei reglementate se apropia si de 100 de milioane de euro. Nici atunci nu era foarte mult, Bursa româneasca nedepasind de la reluarea tranzactiilor în 1995 statutul de cenusareasa a pietelor de profil din regiune. Dar nici un an nu a parut sa fie atât de slab din perspectiva interesului pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti precum 2010! Asta în ciuda faptului ca, în ultimii trei ani, institutia a fost primenita constant, fiind aduse în ringul bursier produsele financiare derivate si structurate, titlurile de stat, unitatile de fond, actiunile unor companii straine, Erste Bank sau, mai nou, Daimler (fabricantul Mercedes). Nimic nu i-a sensibilizat însa pe investitori si, în special pe cei straini, sa fie mai activi. Nici macar trecerea la un program de functionare a pietei bursiere identic cu cel al pietei bancare.
Explicatia ar fi ca noutatile nu au fost de natura sa anuleze neajunsurile unei piete mici, scumpe prin prisma comisioanelor, cu multi emitenti fara valoare sau cu free float scazut. Fara a mai pune la socoteala contextul general al functionarii economiei românesti, tributare unor politici fiscale când ezitante, când abuzive si discretionare, când, cel mai rau, impredictibile; totul în numele acoperirii deficitului bugetar.
Pe scurt, cifrele anului 2010 la BVB sunt: rulaje totale de 2,2 miliarde de euro, în crestere cu 29% fata de 2009; o valoare de tranzactionare a actiunilor de 1,5 miliarde de euro, cu 11% mai mare fata de 2009; 620 milioane de euro tranzactii cu obligatiuni, în crestere cu 105% fata de 2009. Segmentul futures a atras 25 milioane de euro, în crestere cu 60% fata de 2009. O evolutie pozitiva a înregistrat si indicele reprezentativ BET. si ceilalti indici au înregistrat cresteri, cu exceptia lui BET-FI, care reflecta evolutiile blue chipurilor de odinioara de pe Bursa, celebrele SIF-uri. Sunt însa si minusuri importante fata de 2009, daca ar fi sa ne referim doar la numarul de tranzactii si numarul de actiuni tranzactionate. Declinul s-a produs în conditiile în care, anul trecut, numarul sedintelor bursiere a beneficiat de o saptamâna în plus.
Analizând doar prin prisma evolutiei indicatorilor bursieri, se poate afirma ca piata de capital din România a avut, în 2010, evolutii mai bune decât ale altor piete din regiune. De exemplu, bursele de valori de la Budapesta sau Praga au sucombat chiar daca sunt integrate cu cele de la Viena si Liublijana. BET a câstigat, anul trecut, 12%, în timp ce omologul sau maghiar BUX a ramas pe “zero”. Un amendament! Piata bursiera pe care este listata compania Mol s-a prabusit în 2010 odata cu moneda locala, forintul, si cu titlurile de stat maghiare din cauza excesului de sinceritate a unui reprezentant al autoritatii guvernului de la Budapesta. Într-o declaratie oficiala, acesta a admis ca Ungaria ar putea urma scenariul tragediei grecesti. Ungaria a fost la un pas de colaps când FMI si UE le-au suspendat ajutorul financiar. Cu toate acestea, valoarea medie lunara a schimburilor cu actiuni la Budapest Stock Exchange a depasit cu 200 de milioane de euro nivelul anual al tranzactiilor cu actiuni si drepturi de la BVB. Mentiune: Bursa de la Budapesta are aceeasi capitalizare ca BVB.
Daca s-ar face comparatia cu piata bancara, s-ar contura o imagine si mai sumbra a anului bursier 2010: doar media zilnica a tranzactiilor de pe piata valutara interbancara autohtona egaleaza valoarea actiunilor vândute pe piata BVB intr-un an. Dar poate comparatia cu sistemul bancar nu îsi are rostul, tinând cont de diferenta de anvergura, de raportul de forte inegal si de interesul politic strategic care a tinut piata de capital în umbra de la redeschiderea Bursei de Valori Bucuresti si pâna în prezent. În contextul dat, de lobby nici nu mai putea fi vorba. Asa se face ca si acum pare un miracol listarea la începutul acestui an a unui emitent de o dimensiune pantagruelica, Fondul Proprietatea, capabil sa înghita cea mai mare parte a lichiditatilor îndreptate spre Bursa.
Fondul Proprietatea ar putea sa redea nu doar Bursei de Valori, ci si României un blazon de care are atâta nevoie, facând uitata strategia inabila a fluturarii unei “frunze” în vânt. O companie financiara din categoria SIF-urilor - dar cu o capitalizare bursiera de aproximativ patru miliarde de dolari, cu un free float în crestere, de peste 60%, având un administrator strain, Franklin Templeton, fara niciun fel de vasalitati fata de statul român si politicienii puterii -, poate fi sansa relansarii pietei de capital românesti. Asa cum îmi spunea si Ionut Popescu, fostul director general al Fondului Proprietatea, cel care a insistat ca prin lege sa fie impusa administrarea de catre o companie straina, “este cel mai important eveniment din istoria BVB”. “Acest emitent are participatii în companii la care pâna acum nu putea avea acces nici un investitor de pe piata de capital, si, în plus, are un superadministrator, care prin transparenta va da siguranta investitorilor ca nu si-au plasat banii într-o afacere de familie a unui actionar”, a subliniat Popescu. Raportându-ne doar la acest eveniment, asteptat pentru 25 ianuarie, se poate afirma de pe acum ca Bursa de Valori va avea, cu certitudine, un an 2011 mai bun. Dar cu o singura floare purtata la butoniera de Mark Mobius, seful Fondului Proprietatea, nu se va face primavara la BVB.
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza