70 de ani de NATO
Forţa NATO constă în unitatea sa şi în respectarea cu fidelitate a principiilor şi scopurilor pentru care a fost creată. Angajamentul nostru faţă de apărarea colectivă a tuturor statelor membre NATO este de neclintit, la fel ca şi angajamentul nostru faţă de valorile împărtăşite ale democraţiei, libertăţii individuale, drepturilor omului şi ale statului de drept.
La semnarea Tratatului NATO, pe 4 aprilie 1949, de către cei 12 Aliaţi iniţiali, preşedintele Truman a spus că membrii acestuia „nu doresc doar să instituie eliberarea de agresiune şi de folosirea forţei în comunitatea nord-atlantică, ci ne şi străduim să promovăm şi să menţinem pacea în lumea întreagă.” Aceasta rămâne aspiraţia colectivă a membrilor Alianţei Nord-Atlantice. NATO a îndeplinit un rol istoric în menţinerea păcii şi oferă aceeaşi securitate astăzi, când Alianţa întâmpină noi ameninţări.
Decenii la rând, Aliaţii NATO au oprit expansiunea dictaturilor comuniste în Europa şi s-au asigurat că tipurile de orori pe care le-am văzut în cel de-al Doilea Război Mondial nu aveau să mai lovească niciodată naţiunile noastre. După Războiul Rece, Alianţa s-a adaptat la noile circumstanţe, înfiinţând parteneriate cu foştii adversari din Războiul Rece şi răspunzând la conflictul din Balcani.
Sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a vizat instituţiile noastre democratice, inclusiv alegerile, instituţiile financiare şi infrastructura civilă cu noi forme de „război hibrid”. A utilizat activităţi cibernetice maliţioase pentru a viza organizaţii internaţionale precum Agenţia Mondială Antidoping şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Asasini susţinuţi de Kremlin au utilizat o neurotoxină de clasă militară, pe teritoriu britanic, într-un atac ce a ucis în final un cetăţean britanic. Rusia a invadat şi continuă să ocupe părţi din teritoriul naţiunilor suverane Ucraina şi Georgia şi ameninţă oraşe NATO şi pe cetăţenii noştri amplasând şi dislocând baterii de rachete cu capacităţi nucleare, încălcând prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).
În faţa acestor provocări, Statele Unite rămân neclintite în angajamentul lor faţă de Aliaţii noştri. Atunci când preşedintele Trump a susţinut un discurs la Varşovia, în 2017, el a declarat neechivoc: „americanii ştiu că o Alianţă puternică între naţiuni libere, suverane şi independente este cea mai bună apărare pentru libertăţile şi interesele noastre.” Acel angajament faţă de apărarea colectivă a valorilor noastre comune şi a suveranităţii statelor membre NATO este motivul pentru care Aliaţii au hotărât în 2014 să crească investiţiile în apărarea noastră naţională. Noi ne-am angajat să cheltuim cel puţin 2% din PIB pentru apărare şi să investim cel puţin 20% din acea sumă pentru echipamente de anvergură până în 2024.
Odată ce creştem investiţiile în apărarea naţională, împreună vom ajuta NATO să se asigure că forţele noastre terestre, navale şi aeriene sunt antrenate, echipate şi pregătite să acţioneze atunci când sunt chemate în caz de criză sau conflict, în situaţia oricărei ameninţări. Vom consolida capacitatea NATO de a răspunde la ameninţări hibride. Ne vom asigura de asemenea că NATO poate dispune de resursele sale pentru a-i sprijini pe partenerii noştri să lupte împotriva terorismului, să creeze stabilitate în zone predispuse la crize şi să reducă probabilitatea unor atacuri teroriste pe teritoriul Aliaţilor.
NATO este o alianţă de naţiuni care s-au unit pentru că, folosind cuvintele Cartei NATO, „sunt angajate în salvgardarea libertăţii, a moştenirii comune şi a civilizaţiilor popoarelor pe care le reprezintă, pe baza principiilor democraţiei, libertăţii individuale şi a literei legii”. De la înfiinţarea sa, NATO a rămas fidelă idealurilor sale fondatoare, iar uşa noastră a rămas deschisă unor noi membri care ne împărtăşesc valorile şi se angajează să contribuie la apărarea noastră colectivă. Fiecare nou Aliat ne face mai puternici, iar creşterea capacităţilor de apărare colectivă ale NATO le oferă membrilor puterea de a se apăra mai bine pe sine şi pe aliaţii lor, protejând pacea şi prosperitatea noastră. În 2019, NATO aniversează aderarea noilor Aliaţi din Europa Centrală şi de Est, în timp ce se pregăteşte să primească Macedonia de Nord drept al 30-lea Aliat NATO. În plus, NATO îşi păstrează angajamentul faţă de naţiunile partenere.
Aliaţii NATO sunt dedicaţi apărării noastre colective şi păstrării libertăţilor noastre. Împreună trebuie să continuăm să investim în apărarea naţională, să ne creştem şi modernizăm capacităţile militare şi să contribuim la eforturile NATO de a promova siguranţa şi securitatea cetăţenilor noştri. Aliaţii NATO fac acest lucru. Împreună vom fi mai puternici şi mai bine pregătiţi pentru a ne asigura că NATO rămâne protectoarea păcii şi prosperităţii pentru următorii 70 de ani şi dincolo de ei.
La semnarea Tratatului NATO, pe 4 aprilie 1949, de către cei 12 Aliaţi iniţiali, preşedintele Truman a spus că membrii acestuia „nu doresc doar să instituie eliberarea de agresiune şi de folosirea forţei în comunitatea nord-atlantică, ci ne şi străduim să promovăm şi să menţinem pacea în lumea întreagă.” Aceasta rămâne aspiraţia colectivă a membrilor Alianţei Nord-Atlantice. NATO a îndeplinit un rol istoric în menţinerea păcii şi oferă aceeaşi securitate astăzi, când Alianţa întâmpină noi ameninţări.
Decenii la rând, Aliaţii NATO au oprit expansiunea dictaturilor comuniste în Europa şi s-au asigurat că tipurile de orori pe care le-am văzut în cel de-al Doilea Război Mondial nu aveau să mai lovească niciodată naţiunile noastre. După Războiul Rece, Alianţa s-a adaptat la noile circumstanţe, înfiinţând parteneriate cu foştii adversari din Războiul Rece şi răspunzând la conflictul din Balcani.
Chiar mai recent, NATO a acţionat pentru a înfrunta ameninţarea terorismului. Atunci când Statele Unite au fost atacate pe 11 septembrie 2001, NATO a invocat Articolul 5, Clauza NATO privind apărarea colectivă, pentru prima şi singura dată în istoria sa. Avioanele Aliaţilor NATO au patrulat deasupra Americii, iar Aliaţii au luptat împreună împotriva terorismului în Afganistan. În prezent, Aliaţii luptă împotriva terorismului şi colaborează pentru a ne crea rezistenţă la ameninţările hibride şi cibernetice la adresa societăţilor noastre şi pentru a răspunde la acestea.
Războiul Rece s-a încheiat, dar NATO rămâne astăzi la fel de relevantă ca în 1949, pe măsură ce noi provocări se îmbină cu vechi provocări pentru a crea un mediu geopolitic din ce în ce mai competitiv şi incert. Încă dinainte de aderarea sa la NATO, România a fost alături de Statele Unite în Afganistan, Irak şi Kosovo, luptând împotriva terorismului şi acţionând pentru a transforma lumea într-un loc mai sigur. Atunci când România a aderat la NATO, în 2004, ea s-a dovedit rapid un Aliat capabil, iar acum este unul dintre puţinii Aliaţi care îşi respectă angajamentul asumat în Ţara Galilor. Statele Unite şi alţi Aliaţi NATO au făcut eforturi continue pentru a asigura securitatea României şi a flancului estic al Alianţei. Iar împreună vom răspunde la noile provocări, inclusiv la ameninţările militare, cibernetice şi hibride.
Nu vom căuta confruntare, ci am prefera să colaborăm cu alte ţări pentru a evita conflictul. Cu toate acestea, în loc să colaboreze cu noi pentru a răspunde la noile provocări, Rusia dă dovadă de agresiune, ceea ce ameninţă încă o dată să erodeze prosperitatea, stabilitatea şi pacea pe care le-am construit în ultimii 70 de ani. Rusia rămâne cea mai mare ameninţare la adresa suveranităţii şi independenţei statelor naţionale din Europa şi a valorilor comune care leagă Occidentul. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a vizat instituţiile noastre democratice, inclusiv alegerile, instituţiile financiare şi infrastructura civilă cu noi forme de „război hibrid”. A utilizat activităţi cibernetice maliţioase pentru a viza organizaţii internaţionale precum Agenţia Mondială Antidoping şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Asasini susţinuţi de Kremlin au utilizat o neurotoxină de clasă militară, pe teritoriu britanic, într-un atac ce a ucis în final un cetăţean britanic. Rusia a invadat şi continuă să ocupe părţi din teritoriul naţiunilor suverane Ucraina şi Georgia şi ameninţă oraşe NATO şi pe cetăţenii noştri amplasând şi dislocând baterii de rachete cu capacităţi nucleare, încălcând prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).
Rusia nu este singura ameninţare internaţională cu care se confruntă membrii NATO. Din ce în ce mai insistentă, China încearcă în mod agresiv să-şi creeze o influenţă economică şi politică în Europa pentru a submina unitatea europeană şi transatlantică şi a rescrie normele şi standardele internaţionale. Nu putem ignora provocările reprezentate de naţiuni precum Iranul şi Coreea de Nord, ambele cu conducători imprevizibili şi ambiţii nucleare. Şi, aşa cum au spus Aliaţii, terorismul continuă să reprezinte o ameninţare directă la adresa populaţiilor noastre şi a stabilităţii internaţionale şi prosperităţii în general.
Odată ce creştem investiţiile în apărarea naţională, împreună vom ajuta NATO să se asigure că forţele noastre terestre, navale şi aeriene sunt antrenate, echipate şi pregătite să acţioneze atunci când sunt chemate în caz de criză sau conflict, în situaţia oricărei ameninţări. Vom consolida capacitatea NATO de a răspunde la ameninţări hibride. Ne vom asigura de asemenea că NATO poate dispune de resursele sale pentru a-i sprijini pe partenerii noştri să lupte împotriva terorismului, să creeze stabilitate în zone predispuse la crize şi să reducă probabilitatea unor atacuri teroriste pe teritoriul Aliaţilor.
NATO este o alianţă de naţiuni care s-au unit pentru că, folosind cuvintele Cartei NATO, „sunt angajate în salvgardarea libertăţii, a moştenirii comune şi a civilizaţiilor popoarelor pe care le reprezintă, pe baza principiilor democraţiei, libertăţii individuale şi a literei legii”. De la înfiinţarea sa, NATO a rămas fidelă idealurilor sale fondatoare, iar uşa noastră a rămas deschisă unor noi membri care ne împărtăşesc valorile şi se angajează să contribuie la apărarea noastră colectivă. Fiecare nou Aliat ne face mai puternici, iar creşterea capacităţilor de apărare colectivă ale NATO le oferă membrilor puterea de a se apăra mai bine pe sine şi pe aliaţii lor, protejând pacea şi prosperitatea noastră. În 2019, NATO aniversează aderarea noilor Aliaţi din Europa Centrală şi de Est, în timp ce se pregăteşte să primească Macedonia de Nord drept al 30-lea Aliat NATO. În plus, NATO îşi păstrează angajamentul faţă de naţiunile partenere.
Aliaţii NATO sunt dedicaţi apărării noastre colective şi păstrării libertăţilor noastre. Împreună trebuie să continuăm să investim în apărarea naţională, să ne creştem şi modernizăm capacităţile militare şi să contribuim la eforturile NATO de a promova siguranţa şi securitatea cetăţenilor noştri. Aliaţii NATO fac acest lucru. Împreună vom fi mai puternici şi mai bine pregătiţi pentru a ne asigura că NATO rămâne protectoarea păcii şi prosperităţii pentru următorii 70 de ani şi dincolo de ei.
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza