'Având în vedere gradul înalt de specializare tehnologică a Proiectului, cerințele de bonitate/capabilitate financiară, experiență operațională și comercială și capabilitatea tehnologică și managerială pentru dezvoltarea și construirea Proiectului, prima etapă a procedurii de selecție constă în calificarea investitorilor interesați pe baza Documentației de Calificare depuse, conform instrucțiunilor de pe site-ul SNN. În urmă îndeplinirii cerințelor de calificare, investorii vor avea acces la infomații detaliate cu privire la Proiect. Ulterior, aceștia vor fi invitați să depună Scrisori de Intenție (însoțite de documentația de susținere a intenției), acestea urmând a fi evaluate în vederea stabilirii Investitorului Selectat pentru desfășurarea de negocieri în vederea înființării Societății de Proiect, la care să fie transferată valoarea investiției SNN în Energonuclear S.A', se arată în comunicat.
Calendarul inclus în regulamentul de desfășurare a procesului prevede faptul că investitorii interesați trebuie să depună documentația de calificare până la data de 8 septembrie 2014, urmând ca, o zi mai târziu, să fie notificați cei care s-au calificat.
Până la 24 septembrie, investitorii calificați trebuie să depună documentația de intenție. Pe 25 septembrie vor avea loc întâlniri ale Comisiei de negociere cu cei care au depus documentația de intenție, iar, pe 28 septembrie, va fi stabilit investitorul selectat și vor fi notificați investitorii calificați cu privire la rezultatul procedurii de selecție.

La 2 octombrie vor fi demarate negocierile dintre Comisia de negociere și investitorul selectat cu privire la Memorandumul de înțelegere privind implementarea proiectului.
Semnarea Memorandumului ar urma să aibă loc pe data de 25 noiembrie, se mai precizează în calendar, urmând ca o zi mai târziu să înceapă negocierile cu investitorul privind actul constitutiv și acordul investitorilor pentru societatea de proiect care va construi reactoarele.
Statul român analizează acordarea unor măsuri de sprijin pentru proiectul reactoarelor 3 și 4, printre care și posibilitatea de a vinde energia înainte ca unitățile să obțină licența de producție, chiar și în afara bursei de energie OPCOM, odată cu încheierea unor 'contracte pentru diferență' și cu acordarea unor garanții de stat, potrivit Strategiei de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, aprobată de acționarii Nuclearelectrica în ședința extraordinară de vinerea trecută.
'Sunt sceptic că putem face un pachet complex de măsuri de sprijin, care să conțină și aceste contracte pentru diferență, și garanții de stat. Ar fi prea multe ajutoare. În plus, nu văd logica de ce să primească sprijin doar reactoarele 3 și 4, dar nu și reactoarele 1 și 2', a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană încă analizează propunerea Marii Britanii privind aprobarea contractelor pentru diferență.
'Un răspuns pentru britanici ar putea veni în toamnă și atunci am putea și noi să implementăm în legislație aceste contracte. Cu toate acestea, Comisia Europeană ne-a încurajat să notificăm încă de pe acum dacă dorim să implementăm o astfel de măsură', a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Propunerea britanicilor vizează posibilitatea producătorilor de energie care cu emisii reduse de carbon să încheie contracte pentru vânzarea energiei înainte de finalizarea proiectelor și regularizarea periodică în funcție de evoluția prețurilor.
Autorii Strategiei pentru reactoarele 3 și 4 argumentează că nevoie ca acest proiect să primească sprijin din partea statului având în vedere valoarea ridicată a investiției și contextul actual al pieței de energie, care nu este propice investițiilor în proiecte mari.


'În contextul economic actual și al pieței de electricitate care nu oferă condiții suficiente pentru realizarea investițiilor în proiectele mari de infrastructură energetică, necesare sectorului energetic, cu impact major în revigorarea economică a României, coroborat cu specificitatea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, adesea caracterizate prin necesar de capital intensiv și durate mari de realizare, se pune problema necesității unor mecanisme-suport care să faciliteze realizarea investițiilor mari de infrastructura energetică, bazate pe principiile pieței libere de energie și cu respectarea reglementărilor europene privind
transparența, competiția și ajutorul de stat', se arată în Strategie.
Documentul mai precizează că în prezent se află în analiză măsuri precum: posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obținerea licenței de producător, atât pe platforma OPCOM cât și în afara acesteia și dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferență), model utilizat în cadrul reformei pieței de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susținerea investițiilor din domeniul energetic în capacități de producție cu emisii reduse de carbon'.
O altă modalitate de a susține această investiție este posibilitatea garanției de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanțării investițiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic și social, mai precizează documentul citat.
Statul român va deține maximum 49% din compania ce va fi înființată pentru construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, iar pentru pachetul majoritar, statul român caută investitori.
La începutul lunii iulie, ministrul Economiei, Constantin Niță, declara, într-un interviu pentru Bloomberg, că România speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcția celor două noi reactoare, cel mai târziu până în primăvara lui 2015. (Agerpres)