România pierde din atractivitatea pentru investiții în proiecte de energie regenerabilă
În același timp, în această ţară este în plină desfăşurare construcţia unei fabrici de producţie de panouri solare pentru acoperirea a 1000 de kilometri de drumuri. Valeriu Binig, Partener Asistenţă în Tranzacţii, EY România, explică:
"Corectarea drastică a schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din surse regenerabile și incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu și lung, au determinat scăderea atractivității României pentru noi investiții în domeniu. Mulți deținători de parcuri eoliene și solare, amenințați de faliment, caută să le vândă, în timp ce potențialii cumpărători oferă prețuri încă inacceptabile. În plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept construcții impozitabile a contribuit suplimentar la înrăutățirea sentimentului investitorilor. România a îndeplinit ținta specifică anului 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul brut de energie primară încă de pe acum. Nu este clar însă dacă vor supraviețui suficiente capacități de generare până în 2020, când se verifică îndeplinirea țintei specifice. Nu există perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrică în panouri fotovoltaice de acoperiș sau pentru promovarea biomasei ca resursă energetică. Alături de acestea, ultima propunere de modificare legislativă este percepută de investitori ca neaducând soluții pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investiții într-un proiect eolian realizat în România depășește, în condițiile de astăzi, 30 de ani.”
Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) şi Finlanda (locul 35) au urcat şi ele în clasamentul primelor 40 de ţări. În Norvegia, lucrările de la noul tunel subacvatic, în valoare de 2,3 miliarde USD, către Germania creează o nouă mare oportunitate de producţie de energie eoliană şi hidro pentru cele două ţări. Germania, alături de Statele Unite ale Americii, China, India şi Chile, rămâne neclintită în clasamentul primelor cinci ţări atractive pentru investiții.
Cea care contrazice total tendinţa de îmbunătăţire la nivel european este Marea Britanie, coborând pe poziţia 14 în cadrul indexului, cea mai joasă din toate timpurile. La scăderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, desființarea Departamentului de Energie şi Schimbări Climatice (DECC) şi aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C.
În privința certificatelor verzi, Europa a înregistrat cea mai mare creștere a activității, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, începând cu 2007, în valoare de 54,9 miliarde USD, față de 19,8 miliarde USD în America de Nord și 4,5 miliarde în Asia.
Din 2007, de la lansarea pieţei de profil, 65% din emisiunile de obligaţiuni verzi – în valoare de 95,6 miliarde USD – au fost canalizate către energia regenerabilă. În acest an, până în luna iulie, au fost deja vândute obligaţiuni verzi în valoare de 48,2 miliarde USD, faţă de valoarea de 41,8 miliarde USD pentru întregul an 2015 şi cea de 36,6 miliarde USD pentru anul 2014.
"Corectarea drastică a schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din surse regenerabile și incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu și lung, au determinat scăderea atractivității României pentru noi investiții în domeniu. Mulți deținători de parcuri eoliene și solare, amenințați de faliment, caută să le vândă, în timp ce potențialii cumpărători oferă prețuri încă inacceptabile. În plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept construcții impozitabile a contribuit suplimentar la înrăutățirea sentimentului investitorilor. România a îndeplinit ținta specifică anului 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul brut de energie primară încă de pe acum. Nu este clar însă dacă vor supraviețui suficiente capacități de generare până în 2020, când se verifică îndeplinirea țintei specifice. Nu există perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrică în panouri fotovoltaice de acoperiș sau pentru promovarea biomasei ca resursă energetică. Alături de acestea, ultima propunere de modificare legislativă este percepută de investitori ca neaducând soluții pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investiții într-un proiect eolian realizat în România depășește, în condițiile de astăzi, 30 de ani.”
Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) şi Finlanda (locul 35) au urcat şi ele în clasamentul primelor 40 de ţări. În Norvegia, lucrările de la noul tunel subacvatic, în valoare de 2,3 miliarde USD, către Germania creează o nouă mare oportunitate de producţie de energie eoliană şi hidro pentru cele două ţări. Germania, alături de Statele Unite ale Americii, China, India şi Chile, rămâne neclintită în clasamentul primelor cinci ţări atractive pentru investiții.
Cea care contrazice total tendinţa de îmbunătăţire la nivel european este Marea Britanie, coborând pe poziţia 14 în cadrul indexului, cea mai joasă din toate timpurile. La scăderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, desființarea Departamentului de Energie şi Schimbări Climatice (DECC) şi aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C.
În privința certificatelor verzi, Europa a înregistrat cea mai mare creștere a activității, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, începând cu 2007, în valoare de 54,9 miliarde USD, față de 19,8 miliarde USD în America de Nord și 4,5 miliarde în Asia.
Din 2007, de la lansarea pieţei de profil, 65% din emisiunile de obligaţiuni verzi – în valoare de 95,6 miliarde USD – au fost canalizate către energia regenerabilă. În acest an, până în luna iulie, au fost deja vândute obligaţiuni verzi în valoare de 48,2 miliarde USD, faţă de valoarea de 41,8 miliarde USD pentru întregul an 2015 şi cea de 36,6 miliarde USD pentru anul 2014.
Citeşte mai multe despre:
EY
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza