Radiografia Smart City în România: 330 de proiecte, în 45 de orașe

  “Vedem, în acest raport, pe lângă o schimbare de lider al verticalelor Smart City, și o primă serie de interviuri, cu reprezentanți ai municipalităților care deja au făcut pași importanți în acest domeniu. Orașele din listă ajung, acum, să însumeze, conform ultimului recensământ, o populație de 6.093.856, aproape o treime din populația României. Vedem, însă, o creștere relativ redusă a adopției soluțiilor Smart în rândul populației care nu era încă acoperită – concluzie firească, având în vedere că prima ediție a raportului reprezenta o măsurătoare de la zero, iar următoarele două, evoluții în timp real ale acoperirii. Remarcăm în schimb, și apreciem, mutarea unor inițiative de la furnizorii privați la primării, precum și preocuparea pentru centralizarea datelor și integrarea soluțiilor de Smart City la nivelul unei primării”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Dacă, în toamna anului 2018, raportul prezenta o piață de Smart City care depășea 300 de proiecte realizate în România, în martie 2019, numărul ajunge la 330 de iniţiative. 

Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Brașov, București, Bumbesti-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni,  Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Lugoj, Mangalia, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Petroșani, Piatra Neamț, Predeal, Reghin, Reșița, Satu Mare, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște,  Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor, Tulcea și Turda sunt orașele notate în raport, fiecare cu minimum un proiect Smart City concretizat.

Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103), Brașov (20), Timișoara, București (19), Arad, Iași (18), Cluj-Napoca (16), Sibiu (13), Oradea, Avrig (12), Constanța, Piatra Neamț (11), Hunedoara, Slatina (6).    

Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene. “În al doilea an de analiză a pieței de Smart City din România, observăm un mix de avânt de început, practicat de unele municipalități, o relativă frânare a motoarelor la nivel de viteză de execuție și apariție a proiectelor noi – semn că municipalitățile așteaptă rezultatele programelor pilot sau chiar întâmpină constrângeri bugetare sau procedurale în a adapta fluxurile la inovația pe care doar o încearcă, în această perioadă – dar și un elan uneori eronat în a clasifica orice inițiativă – de la certificatele unui server, până la un simplu set de camere video sau iluminat cu LED – drept proiect Smart City. Piața începe să formeze și o nevoie a teoretizării conceptelor de Smart City, de familiarizare a tinerilor, prin diverse proiecte cum este Oraşul Inteligent 2030, concurs pentru liceeni iniţiat de Primăria Sectorului 6 și de construire a unui nucleu de specialişti, în cadrul unei municipalități, care să aibă responsabilități și capacitate de decizie strict în acest segment”, adaugă Bărbuț.

Noul lider al pieței locale de profil este verticala Smart Mobility, acoperită de 82 de proiecte, la luptă strânsă cu Smart Living, care cumulează 80 de proiecte. Podiumul este completat de Smart Governance, cu 68 de proiecte, iar locul al patrulea aparține Smart Economy, cu 59 de proiecte. Ultimele doua poziții sunt disputate de Smart Environment, cu 26 de proiecte și, respectiv, Smart People, cu 16 inițiative.