Producătorii cer șase luni pentru adaptarea producției în vederea transpunerii Directivei tutunului

Potrivit Directivei, termenul de transpunere coincide cu cel de conformare a producției, 20 mai anul curent. În cursul întâlnirii din 21 ianuarie, cu Comitetul inter-ministerial  responsabil de transpunere, reprezentanții companiilor British American Tobacco, Japan Tobacco International și Philip Morris au solicitat "prorogarea termenului de fabricație, la șase luni de la data la care legea va intra în vigoare”. Mai multe state UE au apelat la această soluție (de exemplu, Polonia sau Danemarca) pentru a nu afecta piața legală și veniturile bugetare. Prorogarea privește doar termenul de fabricație, cu respectarea în continuare a celui de "piață curată" cerut de Directivă, și anume 20 mai 2017.  

Principalele argumente ale reprezentanților producătorilor, care reprezintă 98% din piața locală a țigaretelor:

     

·         Subliniem, de la bun început, că dorim să ne conformăm prevederilor Directivei, a cărei transpunere am solicitat-o oficial, în mod repetat, pe parcursul ultimului an și jumătate. La fel ca orice altă industrie, avem nevoie, însă, de minimum șase luni pentru adaptarea proceselor de producție. Noile cerințe privesc atât produsul, cât și ambalajele, drept urmare este necesară achiziționarea de noi mașini, utilaje și materiale. Sunt investiții consistente, care nu pot fi realizate în absența cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicității la sfârșitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condițiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte.

 

·         Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situația de avarie, pentru că legislația fiscală în vigoare conține limitări riguroase, care nu permit creșteri substanțiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce și comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe și contribuții. De asemenea, comerțul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condițiile în care produsele  legale  nu vor mai fi valabile, cu costuri și eforturi de combatere greu de cuantificat.

 

·         Pe de altă parte, textul actualului Proiect de Lege este incomplet și imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificațiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate și informațiile referitoare la numărul de telefon și site-ul referitor la renunțarea la fumat, acestea urmând sa fie stabilite prin ordine ministeriale, abia la 30 de zile după publicarea legii!

 

·         Proiectul de Lege are carențe în privința respectării normelor de tehnică legislativă, menționează repetat că legea poate fi modificată și completată prin ordin exclusiv al ministrului sănătății, conține  încă formulări echivoce, reglementează în mod neclar contravenții și prevede sancțiuni excesive și disproporționate. În același timp, conține prevederi cu impact anticoncurențial, precum raportarea detaliată a volumelor de vânzări sau efectuarea unor studii comune ale producătorilor referitoare la ingrediente, aditivi etc.

 

·         Este necesară continuarea consultării în vederea clarificării, corectării și completării Proiectului de lege.

Industria tutunului a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Circa 60% din producția fabricilor din România se exportă.

Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, dețin capacități importante de producție, situându-se în topul exportatorilor. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajați, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.