Links Sitemap Business Linker Sitemap

Plus cu plus egal minus, dar nu și la taxele plătite de tutun

207 afisari
Subliniind contribuția semnificativă a industriei tutunului la bugetul de stat, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria, a vorbit în cadrul conferinței "Bugetul și Fiscalitatea 2023. Provocările fiscale - la ce să se aștepte economia?", organizată de CursdeGuvernare, despre nevoia de predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă.
"Totul crește: deficitul, datoria externă, inflația, costurile materiilor prime, ale energiei, costurile de producție și de finanțare. Din tot acest pozitivism, nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că în viață, avem două certitudini: moartea și taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut companiile din sector au virat circa 4 miliarde de euro la buget, raportat la cele 6 miliarde pe care le așteptăm la anul din PNRR, ca sa avem un termen de comparație. Suma echivalează cu circa 1,7% din PIB. Veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize. De la un an la altul, am plătit mai mult, în 2021 cu 13% mai mult ca în 2020. Noi nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înțeleasă și de actualul Guvern”, a declarat Gilda Lazăr.
"Este nevoie să vezi în viitor, să previzionezi veniturile. Și statul are nevoie de prognoze realiste. Dar adesea intervine factorul politic și, dintr-o dată, nimic nu mai e valabil, pentru că apare o ordonanță de urgență care dă totul peste cap”, a adăugat directorul JTI, care a oferit și exemple concrete ale influenței negative a instabilității: "În 2009-2010 acciza la țigarete a crescut cu 50% în mai puțin de un an, ceea ce a dus contrabanda la peste 36% și pierderile la buget la un miliard de euro. În 2012, un artificiu fiscal, prin care Ministerul Finanțelor de atunci a schimbat artificial cursul de schimb la care se calcula acciza, a dus din nou la scăderi ale veniturilor bugetare. În 2016, când s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului din cauza unor "specialiști" ai Ministerului Sănătății care luptau cu industria, nu cu fumatul, am fost obligați să punem pe piață produse care, ulterior, au trebuit retrase. Dacă nu le-am fi pus pe piață, toți consumatorii s-ar fi orientat către contrabandă. Situația a fost resimțită de buget, dat fiind că, pentru produsele retrase de pe piață ca efect al legii întârziate, statul a trebuit să returneze accizele plătite în avans.”
Un exemplu recent al efectelor instabilității legislative este fluctuația veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an față de anul trecut. Cauza este întârzierea transpunerii Directivei plasticului de unică folosință, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021, dar Bruxelles-ul a întârziat cu reglementările tehnice despre tipărirea unor simboluri grafice pe pachete, iar ordonanța de transpunere a fost adoptată la o lună după, abia în august. Incertitudine care a obligat producătorii să asigure în avans stocuri mai mari pe piață. "Nici în momentul de față nu știm cum se va aplica Responsabilitatea Extinsă a Producătorului în privința chiștoacelor. Care este schema de colectare, cât, unde și cum vom plăti începând cu 5 ianuarie, data de implementare?” a adăugat oficialul JTI.
Din anul 2020, datorită scăderii contrabandei la un minim istoric, de sub 10% (în iulie, 6,1%), precum și a unei politici fiscale predictibile și a unui cadru de reglementare fără schimbări radicale, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil. În 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania.
Potrivit unui studiu KPMG, în 2021 contrabanda se ridica la peste 29% în Franța, în Marea Britanie la 18%, Irlanda 17%. Un nivel mai mic al pieței negre decât cel din România se înregistrează în Germania (2%) și Bulgaria (3%). "După cum se vede, în țări ca Franța sau Marea Britanie și Irlanda, cu fiscalitate ridicată și unde sunt aplicate cele mai radicale măsuri anti-tutun - uniformizarea ambalajelor și interzicerea mărcilor - sunt înregistrate și cele mai ridicate niveluri ale contrabandei”, a explicat Gilda Lazăr.
Reprezentantul JTI a adăugat că, datorită calendarelor de majorare a accizelor pe cinci ani adoptate recent, este de așteptat ca sumele virate la buget de companiile de tutun în 2022 și în anii următori să fie în continuare în creștere. Totodată, ea a salutat faptul că acestea vor constitui baza poziției de țară a României în negocierile de la Bruxelles pe marginea viitoarei Directive privind taxarea tutunului. Totul, însă, pe un fundal incert. "Avem nevoie de reducerea deficitului și reducerea pomenilor acordate diverselor categorii. La anul vom avea un nou guvern, în zece ani am avut 11. Vor fi, probabil, alți interlocutori pentru dialog. Coaliția a promis că nu va crește taxele. Dar avem nevoie de venituri suplimentare și atunci de unde le luăm?” a punctat Gilda Lazăr.
JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local, încă din 1993. Compania a investit până acum peste 250 milioane de euro pe piața locală și, recent, a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro în următorii trei ani pentru modernizarea capacităților de producție ale fabricii din București. În momentul de față, aproximativ 75% din producția JTI Manufacturing este exportată în circa 50 țări.
JTI are peste 1.200 de angajați în sediul din București, fabrică și birourile de vânzări din toată țara, și este Angajatorul numărul unu în România, potrivit evaluării realizate de Top Employers Institute, care include 23 companii pe plan local.
Citeşte mai multe despre: JTI

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza