Links Sitemap Business Linker Sitemap

Nori negri la orizontul economiei naționale, BNR a ridicat rata dobânzii de politică monetară la 5,5%/an

1250 afisari
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,5% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022, informează banca centrală. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%. Păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt alte decizii luate miercuri de CA al BNR pe probleme de politică monetară.

Accelerarea creşterii ratei anuale a inflaţiei în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de şocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, ce au antrenat şi impulsionat ascensiunea puternică a inflaţiei pe plan mondial, susţin reprezentaţii Băncii Naţionale a României.

"Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat creşterea în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută. Cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale - pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor - şi într-o mică măsură de majorarea preţului combustibililor, sub influenţa ascensiunii cotaţiei ţiţeiului, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate", informează banca centrală într-un comunicat transmis miercuri după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.



Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar şi l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie, în principal sub influenţa unor noi creşteri consistente ale preţurilor alimentelor procesate.

Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie, potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

"Prin urmare, accelerarea creşterii ratei anuale a inflaţiei în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de şocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, ce au antrenat şi impulsionat ascensiunea puternică a inflaţiei pe plan mondial, la valori fără precedent în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări europene", menţionează BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în luna mai la 8,3 la sută şi la 7,1 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5% în luna mai 2022, de la 13,76% în aprilie, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). BNR anticipa că rata anuală a inflaţiei IPC urma să atingă un maximum de 14,2% în luna iunie, potrivit Raportului asupra inflaţiei din luna mai.

BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor.

Mugur Isărescu a afirmat că în prezent nicio ţară nu-şi permite să treacă la dobânzi real pozitive dintr-o dată.

"Aşa cum reiese şi din comunicat ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflaţiei. Şi prelungită şi ceva mai înaltă decât cea pe care am avut-o în vedere când am discutat raportul privind inflaţia. Şi factorii care au determinat această creştere a inflaţiei, nu numai la noi, peste tot inflaţia este mai mare decât s-a anticipat anterior, sunt bine prezentaţi în acest comunicat....Aş vrea să ne întâlnim undeva. Adică inflaţia să coboare şi dobânzile să urmeze. Este vorba de o strategie aici. Nicio ţară nu-şi permite acum să meargă direct după ani buni de represiune financiară, că asta este perioada prin care am trecut, dobânzi foarte scăzute cu o inflaţie foarte înaltă şi cu şocuri pe partea ofertei din partea energiei şi a ţiţeiului, care, uitându-ne şi la anii 70, aceste creşteri de preţuri la ţiţei şi energie sunt în acelaşi timp şi inflaţioniste şi recesioniste. Şi atunci trebuie să navighezi cu foarte mare atenţie ca să nu înrăutăţeşti situaţia. Inclusiv din punct de vedere al inflaţiei. Şi în consecinţă nicio ţară nu-şi permite să sară pe dobânzi real pozitive dintr-o dată şi nicio ţară nu o face. Noi suntem într-o situaţie să spunem mijlocie. Dar gândiţi-vă la ţările baltice care au rata de politică monetară a Uniunii Europene, care este încă zero, şi inflaţie de 20 - 22 %. Deci ce niveluri masive de dobânzi negative sunt în aceste ţări. Asta apropo şi de avantajele şi dezavantajele pentru a intra în zona euro. Deci nu mai au instrument de politică monetară propriu. Trebuie să se adapteze la rata de politică monetară a Băncii Centrale Europene", a declarat Mugur Isărescu.

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza