JTI distruge țigarete și tutun de contrabandă

Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piață mai mare de 5%, sunt obligate să distrugă țigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug și restul mărcilor necomercializate în România, precum și tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piață a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezența unei comisii din care fac parte reprezentanți ai Poliției și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Odată primită notificarea din partea autorității care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albița, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv și le ridică, pe bază de proces verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţie.
Procedura de distrugere a țigaretelor, propusă de industria tutunului în urma cu câțiva ani, s-a dovedit a fi cea mai eficientă. În urmă cu circa zece ani, țigaretele confiscate erau revalorificate de autorități, la prețuri inferioare celor practicate de producători și fără acordul deținătorilor mărcilor. Astfel, statul făcea concurență neloială și încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În același timp, nu există nici o garanție în privința calității, a condițiilor de transport și depozitare pentru produsele confiscate. În aceste condiții, Ministerul Finanțelor a acceptat soluția distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorități, dat fiind că o parte din sumele obținute din vânzarea confiscatelor se transformă în bonificații. Inițial, JTI a distrus prin incinerare, însă costurile ridicate și eventualele probleme de mediu au impus găsirea altor soluții. S-a încercat și distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanțe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul și acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapa, pentru a se elimina riscul recuperării lor.
”Deși procedura de distrugere e complicată și costă, considerăm că în acest mod ajutăm autoritățile, ale căror eforturi de combatere a pieței negre ar trebui susținute și de cei care decid în materie de politici fiscale. Așa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza și ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record – media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depășită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel. În plus, a fost schimbată și structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferențele de preț între produsele cele mai ieftine și cele mai scumpe se va diminua. În consecință, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la țigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018!  Experiențele trecutului, pe care guvernanții le uită mult prea ușor, arată că tot ce s-a obținut suplimentar pe termen scurt, a fost pierdut înzecit pe termen mediu.  În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creștere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creșterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieței legale! Reamintesc și că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puțin de nouă luni, contrabanda a depășit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Țării. Ar fi bine să nu ajungem în situația de atunci ca să elaborăm o Strategie națională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susținută de toți actorii implicați, de cei care concep politicile fiscale și de cei care le aplică”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de țigarete de contrabandă și circa 3.900 kg de tutun. Compania a cheltuit 75.000 euro doar pentru procedurile de distrugere din 2014, sumă reprezentând transport, chirii, forță de muncă, pază, electricitate. Acestor sume cheltuite periodic, li se adaugă investiția inițială în utilajul de tocare.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții.