Investitiile locale impulsioneaza economia
Pe langa aceste teme de larg interes, Baltazar s-a referit si la potentialul oferit de proiecte de investitii de anvergura precum cel de la Rosia Montana.
Care ar fi sectoarele economice cu cel mai mare potential de dezvoltare in 2010 si care credeti ca vor fi cele vizate cu predilectie de investitori in viitorul apropiat?
Exista multe sectoare cu potential, insa cred ca foarte importanta este zona industriei, care, in ultimii ani, a fost abandonata. E adevarat, existau si problemele de punere de acord cu normele si prevederile europene. Resursele Romaniei sunt un atu important pentru o reconsiderare a rolului nostru economic la nivel european si ar trebui ca aceste aspecte sa fie discutate fara intarziere.
Un alt domeniu de mare perspectiva este agricultura, pentru o tara ca Romania, care poate hrani confortabil 80 de milioane de oameni, iar azi, la 20 de milioane, importa 70% din necesarul agro-alimentar.
Trebuie de asemenea sa punem pe primul plan dezvoltarea mineritului, macar la indemnul Uniunii Europene, care, constienta de extrema dependenta a Europei de importul de minereuri de pe alte continente, a proclamat recent Initiativa Miniera, sens in care a si organizat recent la Bruxelles un seminar international in cadrul caruia necesitatea implementarii proiectului aurifer Rosia Montana a fost subliniata de covarsitoarea majoritate a participantilor. E un tren pe care ar fi inacceptabil sa il pierdem.
Se spune ca Romania a pierdut deja in buna masura avantajul dat de castigurile mari si rapide promise de aproape orice investitie pana la un moment dat. Care ar fi, in anul ce abia a inceput, aspectele care ar continua sa faca din economia Romaniei o tinta interesanta pentru investitori?
Solutia ar fi data tocmai de investitiile locale, pentru ca deschid o serie de oportunitati. Practic, ai posibilitatea de a fi parte directa la dezvoltarea unei intregi comunitati si, implicit, a unei tari. Poti face proiecte punctuale ale caror implementare si rezultate angreneaza industrii auxiliare - infrastructura, forta de munca, know-how, afaceri de familie. Cererea creeaza oferta.
Pentru ca ati adus in discutie investitiile locale, ca motor al economiei nationale, ce semnal credeti ca va da investitorilor straini demararea investitiei de la Rosia Montana ?
In primul rand, va arata ca mediul de afaceri din este stabil, independent de decizia politica. Va atrage alti investitori importanti, in special canadieni. In al doilea rand, va oferi un exemplu de investitie responsabila, prin modul in care RMGC a abordat problematicile legate de mediu si protectia patrimoniului.
S-a discutat recent pe tema avantajelor sau dezavantajelor pe care proiectul de la Rosia Montana le aduce Romaniei. Care este balanta?
Daca ne-am gandi la aspectele negative ale investitiilor, cel mai probabil ar trebui sa ne intoarcem in perioada comunista si sa nu permitem investitorilor straini sa faca afaceri in . Cat timp suntem un stat membru al UE si functionam ca un membru al comunitatii internationale, avem legi si legislatie corespunzatoare, nu trebuie sa ne gandim imediat la ceea ce poate aduce rau o investitie. Daca respectiva investitie respecta legile, si ai in acelasi timp mecanisme si institutii de reglementare corespunzatoare care monitorizeaza implementarea coerenta a legislatiei, atunci totul este in regula.
In ceea ce priveste avantajele, proiectul reprezinta una dintre cele mai importante investitii din ultimilor 20 de ani. Mai mult, relanseaza pe orbita pietei resurselor europene si mondiale.
Ce avantaje concrete din punct de vedere economic prezinta acest proiect pentru statul roman?
Acest proiect va contribui nu numai la dezvoltarea comunitatii si a economiei locale, dar si a intregii economii romanesti in ansamblul sau, prin relansarea intregii industrii miniere din , atragerea mai multor investitii straine si utilizarea unor tehnologii si a unui management moderne.
Incepand cu cifrele din totalul castigului pecuniar rezultat de pe urma proiectului, in economia romaneasca vor ramane circa 56% din castigurile acestui proiect, ceea ce eu consider ca este destul de echilibrat. Se vorbeste foarte mult despre productie in coparticipatie si asa mai departe, tot felul de notiuni care nu exista in minerit, nu exista inclusiv in Legea de minerit din . E o formula la exploatarile petroliere, n-are nicio legatura cu mineritul, dar se vehiculeaza si aceasta sintagma.
Asadar, in total, proiectul va contribui la economia Romaniei cu suma de patru miliarde de dolari: 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului roman, dividende pentru Guvernul Romaniei, impozite pe salarii, redevente si alte taxe - si 2,2 miliarde USD - bani cheltuiti in pentru: resurse umane, energie electrica, transport, constructii, reactivi pentru procesare, piese de schimb. Desi statul roman are o participatie de 19,3%, Romania ar urma sa incaseaze peste 50% din beneficiile proiectului.
Pentru dezvoltarea proiectului a fost deja investita suma de 400 milioane de dolari. Din faza de primire a avizelor si pana la demararea exploatarii se mai are in vedere o investitie de 900 milioane de dolari. Pentru intreaga durata de viata a proiectului, compania urmeaza sa mai investeasca circa 500 milioane de dolari. Proiectul total reprezinta o investitie de aproximativ 1,8 miliarde de dolari.
Care ar putea fi contributia Romaniei la piata europeana si mondiala a resurselor?
Rosia Montana ramane una dintre cele mai mari resurse de metal pretios din Europa. In anii 1930, era a treia economie din Europa, pe baza industriei de exploatare a resurselor sale. UE consuma anual 170 milioane tone de minereuri, insa nu produce decat 35 milioane de tone. produce astazi 0,5 milioane tone de minereuri, fata de 21 milioane de tone in 1989. Rezerva identificata la Rosia Montana este de aproximativ 214,9 milioane tone de minereu, din care se pot produce peste 250 tone de aur. Proiectul de minerit responsabil care se doreste a se face la Rosia, cu respectarea normelor europene si romanesti in vigoare, poate crea infrastructura necesara cresterii investitiilor in zona. Proiectul de la Rosia Montana are nevoie de o examinare corecta si de o evaluare atenta si responsabila deoarece acest proiect vizeaza atat soarta unei comunitati locale, cat si posibilitatea Romaniei de a reveni ca jucator importat pe piata resurselor naturale din Europa.
Desi este membra a UE inca din 2007 si are acces la fonduri europene substantiale, autoritatile au declarat in multe ocazii ca restrictiile bugetare interne si, practic, imposibilitatea acoperirii partii de finantare care trebuie sa vina din surse bugetare impiedica o mai larga utilizare a banilor europeni. Pe ce solutii s-ar putea baza pentru a iesi din acest cerc vicios?
Problematica fondurilor europene are nevoie de o mai buna explicare, de o comunicare coerenta prin care oamenii sa stie ce pot face, cum se pot organiza, in ce fel. In multe cazuri, nu au fost accesate aceste fonduri pentru ca nu au existat informatii. Semnalul pozitiv este ca din ce in ce mai multe companii isi creeaza departamente de specialitate care se ocupa de accesarea fondurilor europene. Trebuie sa fim insa constienti ca, peste tot, in toate tarile UE, accesarea fondurilor europene ridica numeroase probleme, asa ca, probabil, exista anumite restrictii si dificultati care ar trebui sa dea de gandit si la nivelul politicilor europene. Pe de alta parte, societatea civila a facut nenumarate observatii guvernului in ceea ce priveste mecanismele de accesare a transelor de bani, chiar si dupa ce un proiect a fost aprobat.
Ati mentionat seminarul de la Bruxelles, unde v-ati numarat printre participanti. Cu ce concluzii v-ati intors?
La Bruxelles a fost subliniata importanta strategica a resurselor minerale non-energetice pentru economia Europei si pentru viitor in general. Cazul particular al proiectului minier de la Rosia se inscrie pe acelasi palier de importanta strategica si trebuie tratat ca atare. Prezenta reprezentantilor Comisiei Europene la seminarul respectiv, pentru mine, este un semnal ca la Rosia Montana ar trebui sa se treaca de la vorbe la fapte. Cu alte cuvinte, aveti un proiect insemnat in , implementati-l! Mineritul aurifer modern este, fara indoiala, sansa unui judet precum Alba, dar mai ales un semn de normalitate pentru dezvoltarea economica a tarii. Mineritul va aduce sume importante la buget, dar trebuie sa-i dam voie sa o faca. Studiul de impact asupra mediului este blocat de un certificat de urbanism care nu este necesar in aceasta etapa. Acum trebuie analizat impactul asupra mediului, evaluare care de trei ani de zile este suspendata, spre dezastrul zonei care este acum o “vale a plangerii”.
Care ar fi sectoarele economice cu cel mai mare potential de dezvoltare in 2010 si care credeti ca vor fi cele vizate cu predilectie de investitori in viitorul apropiat?
Exista multe sectoare cu potential, insa cred ca foarte importanta este zona industriei, care, in ultimii ani, a fost abandonata. E adevarat, existau si problemele de punere de acord cu normele si prevederile europene. Resursele Romaniei sunt un atu important pentru o reconsiderare a rolului nostru economic la nivel european si ar trebui ca aceste aspecte sa fie discutate fara intarziere.
Un alt domeniu de mare perspectiva este agricultura, pentru o tara ca Romania, care poate hrani confortabil 80 de milioane de oameni, iar azi, la 20 de milioane, importa 70% din necesarul agro-alimentar.
Trebuie de asemenea sa punem pe primul plan dezvoltarea mineritului, macar la indemnul Uniunii Europene, care, constienta de extrema dependenta a Europei de importul de minereuri de pe alte continente, a proclamat recent Initiativa Miniera, sens in care a si organizat recent la Bruxelles un seminar international in cadrul caruia necesitatea implementarii proiectului aurifer Rosia Montana a fost subliniata de covarsitoarea majoritate a participantilor. E un tren pe care ar fi inacceptabil sa il pierdem.
Se spune ca Romania a pierdut deja in buna masura avantajul dat de castigurile mari si rapide promise de aproape orice investitie pana la un moment dat. Care ar fi, in anul ce abia a inceput, aspectele care ar continua sa faca din economia Romaniei o tinta interesanta pentru investitori?
Solutia ar fi data tocmai de investitiile locale, pentru ca deschid o serie de oportunitati. Practic, ai posibilitatea de a fi parte directa la dezvoltarea unei intregi comunitati si, implicit, a unei tari. Poti face proiecte punctuale ale caror implementare si rezultate angreneaza industrii auxiliare - infrastructura, forta de munca, know-how, afaceri de familie. Cererea creeaza oferta.
Pentru ca ati adus in discutie investitiile locale, ca motor al economiei nationale, ce semnal credeti ca va da investitorilor straini demararea investitiei de la Rosia Montana ?
In primul rand, va arata ca mediul de afaceri din este stabil, independent de decizia politica. Va atrage alti investitori importanti, in special canadieni. In al doilea rand, va oferi un exemplu de investitie responsabila, prin modul in care RMGC a abordat problematicile legate de mediu si protectia patrimoniului.
S-a discutat recent pe tema avantajelor sau dezavantajelor pe care proiectul de la Rosia Montana le aduce Romaniei. Care este balanta?
Daca ne-am gandi la aspectele negative ale investitiilor, cel mai probabil ar trebui sa ne intoarcem in perioada comunista si sa nu permitem investitorilor straini sa faca afaceri in . Cat timp suntem un stat membru al UE si functionam ca un membru al comunitatii internationale, avem legi si legislatie corespunzatoare, nu trebuie sa ne gandim imediat la ceea ce poate aduce rau o investitie. Daca respectiva investitie respecta legile, si ai in acelasi timp mecanisme si institutii de reglementare corespunzatoare care monitorizeaza implementarea coerenta a legislatiei, atunci totul este in regula.
In ceea ce priveste avantajele, proiectul reprezinta una dintre cele mai importante investitii din ultimilor 20 de ani. Mai mult, relanseaza pe orbita pietei resurselor europene si mondiale.
Ce avantaje concrete din punct de vedere economic prezinta acest proiect pentru statul roman?
Acest proiect va contribui nu numai la dezvoltarea comunitatii si a economiei locale, dar si a intregii economii romanesti in ansamblul sau, prin relansarea intregii industrii miniere din , atragerea mai multor investitii straine si utilizarea unor tehnologii si a unui management moderne.
Incepand cu cifrele din totalul castigului pecuniar rezultat de pe urma proiectului, in economia romaneasca vor ramane circa 56% din castigurile acestui proiect, ceea ce eu consider ca este destul de echilibrat. Se vorbeste foarte mult despre productie in coparticipatie si asa mai departe, tot felul de notiuni care nu exista in minerit, nu exista inclusiv in Legea de minerit din . E o formula la exploatarile petroliere, n-are nicio legatura cu mineritul, dar se vehiculeaza si aceasta sintagma.
Asadar, in total, proiectul va contribui la economia Romaniei cu suma de patru miliarde de dolari: 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului roman, dividende pentru Guvernul Romaniei, impozite pe salarii, redevente si alte taxe - si 2,2 miliarde USD - bani cheltuiti in pentru: resurse umane, energie electrica, transport, constructii, reactivi pentru procesare, piese de schimb. Desi statul roman are o participatie de 19,3%, Romania ar urma sa incaseaze peste 50% din beneficiile proiectului.
Pentru dezvoltarea proiectului a fost deja investita suma de 400 milioane de dolari. Din faza de primire a avizelor si pana la demararea exploatarii se mai are in vedere o investitie de 900 milioane de dolari. Pentru intreaga durata de viata a proiectului, compania urmeaza sa mai investeasca circa 500 milioane de dolari. Proiectul total reprezinta o investitie de aproximativ 1,8 miliarde de dolari.
Care ar putea fi contributia Romaniei la piata europeana si mondiala a resurselor?
Rosia Montana ramane una dintre cele mai mari resurse de metal pretios din Europa. In anii 1930, era a treia economie din Europa, pe baza industriei de exploatare a resurselor sale. UE consuma anual 170 milioane tone de minereuri, insa nu produce decat 35 milioane de tone. produce astazi 0,5 milioane tone de minereuri, fata de 21 milioane de tone in 1989. Rezerva identificata la Rosia Montana este de aproximativ 214,9 milioane tone de minereu, din care se pot produce peste 250 tone de aur. Proiectul de minerit responsabil care se doreste a se face la Rosia, cu respectarea normelor europene si romanesti in vigoare, poate crea infrastructura necesara cresterii investitiilor in zona. Proiectul de la Rosia Montana are nevoie de o examinare corecta si de o evaluare atenta si responsabila deoarece acest proiect vizeaza atat soarta unei comunitati locale, cat si posibilitatea Romaniei de a reveni ca jucator importat pe piata resurselor naturale din Europa.
Desi este membra a UE inca din 2007 si are acces la fonduri europene substantiale, autoritatile au declarat in multe ocazii ca restrictiile bugetare interne si, practic, imposibilitatea acoperirii partii de finantare care trebuie sa vina din surse bugetare impiedica o mai larga utilizare a banilor europeni. Pe ce solutii s-ar putea baza pentru a iesi din acest cerc vicios?
Problematica fondurilor europene are nevoie de o mai buna explicare, de o comunicare coerenta prin care oamenii sa stie ce pot face, cum se pot organiza, in ce fel. In multe cazuri, nu au fost accesate aceste fonduri pentru ca nu au existat informatii. Semnalul pozitiv este ca din ce in ce mai multe companii isi creeaza departamente de specialitate care se ocupa de accesarea fondurilor europene. Trebuie sa fim insa constienti ca, peste tot, in toate tarile UE, accesarea fondurilor europene ridica numeroase probleme, asa ca, probabil, exista anumite restrictii si dificultati care ar trebui sa dea de gandit si la nivelul politicilor europene. Pe de alta parte, societatea civila a facut nenumarate observatii guvernului in ceea ce priveste mecanismele de accesare a transelor de bani, chiar si dupa ce un proiect a fost aprobat.
Ati mentionat seminarul de la Bruxelles, unde v-ati numarat printre participanti. Cu ce concluzii v-ati intors?
La Bruxelles a fost subliniata importanta strategica a resurselor minerale non-energetice pentru economia Europei si pentru viitor in general. Cazul particular al proiectului minier de la Rosia se inscrie pe acelasi palier de importanta strategica si trebuie tratat ca atare. Prezenta reprezentantilor Comisiei Europene la seminarul respectiv, pentru mine, este un semnal ca la Rosia Montana ar trebui sa se treaca de la vorbe la fapte. Cu alte cuvinte, aveti un proiect insemnat in , implementati-l! Mineritul aurifer modern este, fara indoiala, sansa unui judet precum Alba, dar mai ales un semn de normalitate pentru dezvoltarea economica a tarii. Mineritul va aduce sume importante la buget, dar trebuie sa-i dam voie sa o faca. Studiul de impact asupra mediului este blocat de un certificat de urbanism care nu este necesar in aceasta etapa. Acum trebuie analizat impactul asupra mediului, evaluare care de trei ani de zile este suspendata, spre dezastrul zonei care este acum o “vale a plangerii”.
Citeşte mai multe despre:
investitii, minerit, resurse, RMGC
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza