Links Sitemap Business Linker Sitemap

Cristian Păun: Problemele economice generate la nivel mondial de epidemia de coronavirus şi de instabilitatea geopolitică vor duce inevitabil la o criză economică

144 afisari
Problemele economice generate la nivel mondial de epidemia de coronavirus şi de instabilitatea geopolitică vor duce inevitabil la o criză economică, iar creşterea salariului propusă de PSD nu ne va putea scoate din impas.
"Cu criza economică la orizont, nişte parlamentari s-au gândit că ar fi bine să mai adauge peste 1000 de lei la salariul minim printr-o lege dată în Parlament.
Ei cred astfel că vor da o lovitură decisivă guvernului interimar înainte de alegeri, vor convinge electoratul ca numai ei au soluţii bune şi vor lua voturi multe pentru aberaţia asta”, consideră Cristian Păun, profesor de econmie la ASE.
Potrivit acestuia, în timpul crizei, vânzările scad, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009.

„La ultima criză au fost scăderi şi de 30-40% a cifrei se afaceri. Astăzi, la multe afaceri, mai ales mici, ponderea cheltuielilor cu salariile (inclusiv contribuţii) e pe la 35-40% din CA. în creştere evidentă. Care e logica să faci salariul minim la 3300 de lei? Chiar dacă scad vânzările cu 30% (dacă vine o criză), tu trebuie să plăteşti aceste salarii şi contribuţii. Ori închizi, ori dai afară pe capete.

De aia la noi criza loveşte mai mult ca la alţii. Că suntem conduşi de neghiobi certaţi cu economia care nu văd nici un pericol în a umfla din pix costurile de producţie. O producţie care nici nu creşte ca volum şi nici ca grad de prelucrare.
Amintesc că la ultima criză ne prăbuşeam cu vreo 20% în timp ce polonezii continuau să crească!”, susţine economistul.
PSD impune prin lege „salariul minim european“ de 60% din salariul mediu pe economie Mai mulţi deputaţi PSD au depus un proiect prin care salariul minim va fi majorat treptat în fiecare an, astfel încât să ajungă la 60% din salariul mediu brut pe economie, până la finele anului 2024. Propunerea vine în contexul în care Bruxelles-ul a demarat dezbateri cu privire la stabilirea unui salariu minim european, de 60% din salariul mediu din fiecare stat.

Proiectul a fost iniţiat de fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, preşedintele comisiei de buget şi finanţe de la Camera Deputaţilor, Sorin Lazăr, şi fostul ministru al Dezvoltării, Daniel Suciu, scrie profit.ro.

Aceştia argumentază că „pachetul” de facilităţi şi drepturi acordate mediului private trebuie însoţit şi de obligaţii precum asigurarea nivelului de trai decent pentru populaţie, în cazul de faţă printr-un nivel minim al salariului minim brut calculat în raport cu câştigul salarial mediu pe economie.  

„În condiţiile în care, se manifestă în mod concret şi constant interesul pentru a fi asigurate mediului privat, în plan european şi naţional, condiţii optime de dezvoltare (multiple ini|iative legislative prin care sunt încurajate, susţinute, facilitate investiţiile private etc.), societatea trebuie să realizeze că, într-o economie sănătoasă, ’’pachetul” mediului privat include drepturi şi obligaţii corelative. Toate drepturile acordate acestui adevărat "motor” al economiilor naţionale trebuiesc însoţite de obligaţiile corelative. Or, în categoria acestor obligaţii este esenţial să reţinem asigurarea sustenabilităţii economiei naţionale şi a nivelului de trai decent pentru populaţie”, susţin iniţiatorii.
Prin urmare, proiectul propune modificarea Codului Muncii cu următorul articol: „Raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economie va creşte în tranşe anuale egale începând cu data de 01 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie”.

Salariul minim brut din România a ajuns la 2.230 lei (1.346 lei salariu minim net), după o majorare de la 2.080 lei, de la 1 ianuarie 2020.

Pe de altă parte, salariul mediu brut din România va ajunge anul acesta la 5.429 lei, echivalentul unui salariu net de 3.324 lei, conform bugetului aprobat pentru 2020.

Bruxelles face paşi pentru un salariu minim european Comisia Europeană a început în luna ianuarie dezbaterile pentru un salariu minim european, una dintre cele mai remarcabile propuneri ale noii sale agende sociale.

Mecanismul, care vizează o remuneraţie minimă echivalentă cu 60% din salariul mediu naţional în toate ţările, face parte dintr-o serie de măsuri care va include şi crearea unei asigurări europene pentru şomaj.

Salariul minim net anual în ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia nu atinge 5.000 de euro pe an, în timp ce în Bulgaria sau România este în jur de 3.000, potrivit Eurofound, agenţia europeană responsabilă de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Datele arată că salariul minim în Germania, Franţa sau Italia depăşeşte 13.000 de euro, iar în Spania 11.000 de euro.

Propunerea privind salariul minim european creează îngrijorări în mai multe ţări. Ţările din Europa Centrală şi de Est, cu costuri ale forţei de muncă sub medie, se tem că un cadru european le va reduce competitivitatea.

Salariul minim european îi îngrijorează şi pe partenerii comunitari acolo unde nu există un salariu minim la nivel naţional (precum Italia sau Cipru) sau acolo unde salariul este stabilit prin negocieri colective, fără intervenţia autorităţilor (ţările nordice). Unii se tem că sunt obligaţi să adopte un mecanism care este străin de tradiţia lor privind munca, iar alţii se tem că un cadru european va descompune un sistem care funcţionează cu rezultate bune.


S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza