Creditarea și-ar putea reveni în 2021 pe baza unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare

Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

Peste 60% din respondenți anticipează o înăsprire a condițiilor de creditare atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, în principal din cauza înrăutățirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării și a toleranței mai scăzute a băncilor față de risc. Tendința de înăsprire a condițiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorității Bancare Europene, dar într-un ritm mai puțin drastic decât evoluția din timpul crizei din 2008-2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale și de Est și-au îmbunătățit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital și și-au întărit pozițiile de lichiditate, subliniază studiul, așadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare. Deși se așteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenți) sau L (22%) -, băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calității activelor. Peste 80% din respondenți anticipează că rata creditelor neperformante va crește cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice și companiilor. În mod previzibil, ei se așteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare și imobiliar și construcții, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

"Volumele de credite neperformante din Europa Centrală și de Est au scăzut considerabil în ultimii ani și au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creșterii economice, măsurilor de prevenție luate de autoritățile de supraveghere și bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienții lor și să se pregătească pentru a putea reacționa rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât așteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situația financiară a debitorilor și vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverși factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăți majore), cu atât mai ușor va fi pentru toate părțile implicate să găsească soluții de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacție din partea guvernelor și a băncilor naționale privind măsurile anunțate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală și de Est. Peste 60% din respondenți au spus că autoritățile locale au reacționat la timp față de pandemia de COVID-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menținerea stabilității financiare.

În ceea ce privește tranzacțiile cu credite neperformante, aproape un sfert din respondenți intenționează să vândă astfel de portofolii în următoarele șase luni. Aproape 22% din respondenți au declarat că au amânat tranzacțiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfășurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenționează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecție mai atentă.

Împrumuturile fără garanții acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste așteptări ar putea fi explicate de creșterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum și de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului. 

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală și de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de risc și de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.