Creanța României asupra Rusiei generată de Tezaurul trimis la Moscova este certă și exigibilă
'Comisia româno-rusă funcționează (constituită în 2003 — n.r.), chiar dacă nu s-a întâlnit de mai mult timp și un consilier al guvernatorului din Banca Națională, Cristian Păunescu, face parte din această comisie care este coordonată de Ministerul de Externe. De discutat nu prea mai este nimic pentru că aici este vorba de o creanță, cum se spune, în drept, certă și exigibilă, iar această creanță nu este pusă în discuție, mai ales că Banca Națională are un dosar cu acte originale în care se prevede clar ce s-a dat, ce a ajuns, ce a fost primit. Ambasadorul Franței a fost gajant, a și semnat de exactitatea datelor înscrise. Acest dosar original este considerat atât de important pentru că este o parte din averea țării. România, încă dinainte de 1989, tot ridică la Moscova această problemă, dar de acolo nu vine niciodată niciun răspuns sau răspunsuri evazive', a explicat Vasilescu.
Cât despre șansele ca România să recupereze acest tezaur, oficialul BNR spune că speră măcar ca acesta să nu fie uitat. 'Banca Națională își dorește ca această realitate, o creanță pe care România o are față de Rusia la nivelul de 92 de tone de aur din Banca Națională să rămână vie în conștiința populației acestei țări și în memoria afectivă', a spus Adrian Vasilescu.
În ceea ce privește posibilitatea ca țara noastră să apeleze la o instanță internațională pentru recuperarea acestei creanțe, oficialul spune că un astfel de demers ar trebui făcut doar dacă reușita este sigură.
'Chiar dacă avem dovezi, se spune că în diplomație se folosește foarte bine un proverb: 'Când un bărbat cere mâna unei doamne pentru căsătorie, o face numai când știe sigur că răspunsul va fi 'da'. În diplomație se practică această idee. Dacă nu știm sigur că răspunsul va fi da, fie al unei instanțe de judecată, fie al unui for internațional, nu are sens să deschidem și să ne întoarcem de acolo învinși', a adăugat Adrian Vasilescu.
În timpul Primului Război Mondial, România a trimis la Moscova tezaurul țării, pentru siguranță și păstrare, care conținea peste 93 de tone de aur, documente importante și titluri de valoare. Din acesta, țara a recuperat doar 33 de kilograme de aur, printre care și cloșca cu puii de aur. Dosarul este păstrat sub cheie, în seiful Băncii Naționale a României. (Agerpres)
Cât despre șansele ca România să recupereze acest tezaur, oficialul BNR spune că speră măcar ca acesta să nu fie uitat. 'Banca Națională își dorește ca această realitate, o creanță pe care România o are față de Rusia la nivelul de 92 de tone de aur din Banca Națională să rămână vie în conștiința populației acestei țări și în memoria afectivă', a spus Adrian Vasilescu.
În ceea ce privește posibilitatea ca țara noastră să apeleze la o instanță internațională pentru recuperarea acestei creanțe, oficialul spune că un astfel de demers ar trebui făcut doar dacă reușita este sigură.
'Chiar dacă avem dovezi, se spune că în diplomație se folosește foarte bine un proverb: 'Când un bărbat cere mâna unei doamne pentru căsătorie, o face numai când știe sigur că răspunsul va fi 'da'. În diplomație se practică această idee. Dacă nu știm sigur că răspunsul va fi da, fie al unei instanțe de judecată, fie al unui for internațional, nu are sens să deschidem și să ne întoarcem de acolo învinși', a adăugat Adrian Vasilescu.
În timpul Primului Război Mondial, România a trimis la Moscova tezaurul țării, pentru siguranță și păstrare, care conținea peste 93 de tone de aur, documente importante și titluri de valoare. Din acesta, țara a recuperat doar 33 de kilograme de aur, printre care și cloșca cu puii de aur. Dosarul este păstrat sub cheie, în seiful Băncii Naționale a României. (Agerpres)
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza