Contextul geopolitic și macroeconomic continuă să afecteze evoluția piețelor financiare

În ceea ce privește contextul macroeconomic, raportul ASF precizează că în primele trei trimestre ale anului 2022, economiile europene au reușit să înregistreze progrese, astfel încât PIB-ul a depășit nivelul pre-pandemic. Pentru majoritatea economiilor, creșterea PIB (serie ajustată sezonier) din trimestrul III a fost însă mai slabă față de cea înregistrată în trimestrele precedente. În trimestrul III 2022, PIB-ul a crescut cu 2,3% în zona euro și cu 2,5% în UE (comparativ cu același trimestru al anului 2021), în timp ce în trimestrul II 2022 creșterea a fost de 4,2% în zona euro, respectiv 4,3% în UE. Față de trimestrul II 2022, PIB-ul a crescut cu 0,3% în zona euro și cu 0,4% în UE. În cadrul previziunilor de toamnă, Comisia Europeană preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în trimestrul IV 2022.
În luna noiembrie 2022, conform estimărilor publicate de Eurostat, rata inflației în zona euro este așteptată să fie 10%, în scădere comparativ cu octombrie 2022 (10,6%), când a atins un nou maxim istoric. În România, rata anuală a inflației (măsurată prin indicele prețurilor de consum - IPC) s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, dar și-a încetinit viteza de creștere în perioada iulie-octombrie 2022. Astfel, rata anuală a inflației a fost de 15,3% în luna octombrie 2022 comparativ cu octombrie 2021. Se observă, de asemenea, că începând cu luna iulie 2022, IPC aferent componentei de energie a început să scadă. În schimb, IPC pentru mărfuri alimentare și-a continuat creșterea începută în trimestrul IV 2021. Pentru a tempera anticipațiile inflaționiste, BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 6,25%/an la 6,75%/an, începând cu data de 9 noiembrie 2022.
În ceea ce privește raportul datorie guvernamentală/PIB, la sfârșitul trimestrului II 2022, acesta a scăzut
ușor în UE, de la 87,5% în T1 2022, la 86,4%. Scăderea raportului datoriei publice față de PIB se datorează
creșterii PIB-ului care depășește creșterea datoriei publice în termeni absoluți. Conform Ministerului Finanțelor, în luna august 2022, datoria guvernamentală a României a fost în valoare de aproximativ 646 miliarde lei, ceea ce reprezintă 47,6% din PIB.
Pe plan local, indicii bursei românești au înregistrat evoluții negative în trimestrul III al anului 2022
comparativ cu finalul anului 2021. Indicele de referință BET (care include evoluțiile celor mai
tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB) a avut o scădere de 18,54% la 30 septembrie
2022 comparativ cu finalul anului 2021.
Dacă pe parcursul anului 2021, volatilitatea indicilor Bursei de Valori București a fost mult mai redusă
comparativ cu cea din anul 2020 (luna martie ce corespunde cu primul val de pandemie de COVID-19), în
contextul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, în martie 2022 s-a înregistrat un nou episod semnificativ de
volatilitate. Acesta a avut însă o magnitudine mai redusă față de cel din martie 2020, revenind ulterior, la
începutul lunii aprilie 2022, la pragul anterior declanșării conflictului. În luna septembrie 2022 a avut loc
un nou episod de volatilitate, însă sub nivelul celui din martie 2022.
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată și SMT a atins nivelul de circa 18 miliarde lei în
primele nouă luni ale anului 2022, în creștere cu 29% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.
Numărul de tranzacții derulate la BVB s-a majorat cu 23% în primele nouă luni din anul 2022, comparativ
cu perioada similară din anul precedent. Aproximativ 96% din valoarea totală a tranzacțiilor a avut loc pe
piața reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT.
În primele 9 luni ale anului 2022, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a fost de 2,73 miliarde lei, în
creștere cu 62% față de aceeași perioadă a anului 2021. Acțiunile rămân clasa dominantă de active
financiare, cu o pondere de 58% din totalul valorii tranzacționate la BVB până la 30 septembrie 2022.
La finalul trimestrului III al anului 2022, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de
171,32 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 21% comparativ cu 30 septembrie 2021. Față de finalul
anului 2021, capitalizarea bursieră BVB (doar acțiuni) a înregistrat o scădere considerabilă, de 25%, pe
fondul contextului geopolitic și macroeconomic deteriorat.
La finele lunii septembrie 2022, 27 de intermediari își desfășurau activitatea pe piața reglementată
administrată de BVB, dintre care 17 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 3 instituții de credit
locale și 7 entități autorizate în alte state membre UE. În cadrul SMT activau 20 de intermediari la finalul
lunii septembrie 2022, din care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 3 instituții de credit
locale și o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru UE.
La finalul lunii septembrie 2022, cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost SSIFurile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 20,5 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF și
instituțiile de credit) au realizat aproximativ 93% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii
autorizați în alte state membre UE care au efectuat tranzacții pe piețele la vedere, cele mai active au fost
firmele de investiții, acestea cumulând o cotă de piață de 4,59%.
La finalul lunii septembrie 2022, în România își desfășurau activitatea 17 societăți de administrare a
investițiilor (SAI), 88 organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), 28 fonduri de investiții
alternative (FIA), 5 societăți de investiții financiare (SIF), Fondul Proprietatea și 4 depozitari.
Cele 88 de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) sunt structurate pe opt categorii
investiționale, după cum urmează: titluri de capital (20), titluri de credit (23), multi-active defensive (3), multiactive flexible (17), multi-active echilibrate (7), absolute return (3), alte fonduri (11) și multi-active agresive (4).
La finalul trimestrului III 2022, valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din
România a fost de 43,36 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 13% față de finalul anului 2021.
O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că Fondul Proprietatea a avut cea mai
mare creștere a activelor totale (13%), iar OPCVM-urile au înregistrat cea mai semnificativă diminuare a
activului total (31%) la finalul trimestrului III 2022 față de finele anului 2021.
Grupurile bancare rămân categoria dominantă a societăților de administrare a investițiilor (SAI),
controlând cea mai mare parte din totalul cumulat al activelor administrate. Astfel, primele cinci SAI-uri
după volumul activelor sunt toate societăți afiliate sistemului bancar, iar activele administrate de acestea,
la data de 30 septembrie 2022, însumau aproximativ 15,7 miliarde lei, respectiv circa 91% din activul total
aferent industriei fondurilor de investiții (excluzând SIF-urile și FP).
Gradul de concentrare pe piața serviciilor de depozitare a activelor fondurilor de investiții este ridicat, iar
în cazul administratorilor fondurilor de investiții alternative, gradul de concentrare este mediu. Pentru
piața organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, analizată din perspectiva activelor
administrate de SAI-uri, indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea de 0,224, ceea ce arată un grad ridicat
de concentrare. Acest lucru este confirmat și de indicatorii CR („concentration ratio”).
Din perspectiva structurii plasamentelor, OPCVM-urile sunt orientate preponderent către instrumentele cu
venit fix (titluri de stat și obligațiuni), iar FIA, SIF-urile și FP au o orientare dominantă către plasamentele în
acțiuni.
La 30 septembrie 2022 față de finalul anului 2021, se constată o diminuare a valorii investițiilor OPC-urilor
în acțiuni (-0,28%), în titluri OPCVM/AOPC (-21%), obligațiuni (-23%), depozite și disponibilități (-17%) și
titluri de stat (-40%).
La 30 septembrie 2022, activele nete celor cinci SIF-uri au cumulat aproximativ 10 miliarde lei, în scădere
cu 11% față de finalul anului 2021 (11,3 miliarde lei). Cele mai mari active nete aparțin SIF Banat-Crișana
(SIF1), urmat de EVERGENT Investments și SIF Oltenia (SIF5).
Valoarea totală a activelor nete aferente Fondului Proprietatea se situa la 15,4 miliarde lei la finalul lunii
septembrie 2022, în creștere cu aproximativ 17% față de luna decembrie 2021. Activele FP erau
concentrate preponderent în România.