CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%/an
Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei. În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare și de ameliorare a condițiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare și furnizare de lichiditate prin operațiuni reversibile, chiar și pe termen lung.
La rândul său, Banca Națională a României a reacționat prompt în acest context, Consiliul de administrație al BNR adoptând în ședința de urgență convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar și să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar. Acesta a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00 la sută, și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct procentual, implicând menținerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50 la sută, și scăderea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis efectuarea de operațiuni repoîn vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară.
Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei românești la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice.
Rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05 la sută, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68 la sută (de la 4,0 la sută în luna decembrie 2019). Scăderea acesteia față de decembrie 2019 a fost determinată de efecte de bază dezinflaționiste și de declinul accentuat al prețului petrolului, alături de eliminarea supraaccizei la carburanți.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească ușor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019. Evoluția este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanțare socială, asociate și cu probabile sincope și creșteri de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaționiste persistente pe partea cererii și a costurilor salariale.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut până la 3,7 la sută în luna martie și 3,6 la sută în luna aprilie, de la valorile de 3,8 la sută și, respectiv, 3,9 la sută, înregistrate în intervalul decembrie 2019 -februarie 2020.
Potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 - la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătățirii balanțelor veniturilor primare și secundare.
Condițiile de pe piața financiară s-au ameliorat ulterior adoptării deciziilor de politică monetară și după depășirea la finele lunii martie a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărări de titluri de stat în lei de pe piața secundară. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condițiile unei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale.
Activitatea de creditare a rămas relativ intensă în martie, pentru ca în aprilie să resimtă efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat ușor, dinamica lui anuală scăzând la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Actualele previziuni macroeconomice au fost realizate în condiții de incertitudine extrem de ridicată și de dificultăți maxime, date fiind multiplele necunoscute privind evoluția și implicațiile pandemiei și ale măsurilor asociate. Noul scenariu arată o modificare a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, rata anuală a inflației este așteptată să urce din nou în jumătatea superioară a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, pentru ca apoi să se repoziționeze și să se mențină în jurul punctului central al țintei până la finele orizontului proiecției, pe fondul manifestării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.
Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, dată fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației. Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini și riscuri sporite decurg de asemenea din contracția economiei zonei euro și a celei globale, precum și din evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.
În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, dar și a incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 2,0 la sută pe an, începând cu data de 2 iunie 2020; totodată, a decis reducerea la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, și la 2,25 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară, cu păstrarea stabilității pe piața financiară. Concomitent, se va urmări menținerea rezervelor internaționale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare.(sursa: BNR)
La rândul său, Banca Națională a României a reacționat prompt în acest context, Consiliul de administrație al BNR adoptând în ședința de urgență convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar și să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar. Acesta a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00 la sută, și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct procentual, implicând menținerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50 la sută, și scăderea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis efectuarea de operațiuni repoîn vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară.
Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei românești la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice.
Rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05 la sută, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68 la sută (de la 4,0 la sută în luna decembrie 2019). Scăderea acesteia față de decembrie 2019 a fost determinată de efecte de bază dezinflaționiste și de declinul accentuat al prețului petrolului, alături de eliminarea supraaccizei la carburanți.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească ușor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019. Evoluția este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanțare socială, asociate și cu probabile sincope și creșteri de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaționiste persistente pe partea cererii și a costurilor salariale.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut până la 3,7 la sută în luna martie și 3,6 la sută în luna aprilie, de la valorile de 3,8 la sută și, respectiv, 3,9 la sută, înregistrate în intervalul decembrie 2019 -februarie 2020.
Potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 - la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătățirii balanțelor veniturilor primare și secundare.
Condițiile de pe piața financiară s-au ameliorat ulterior adoptării deciziilor de politică monetară și după depășirea la finele lunii martie a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărări de titluri de stat în lei de pe piața secundară. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condițiile unei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale.
Activitatea de creditare a rămas relativ intensă în martie, pentru ca în aprilie să resimtă efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat ușor, dinamica lui anuală scăzând la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Actualele previziuni macroeconomice au fost realizate în condiții de incertitudine extrem de ridicată și de dificultăți maxime, date fiind multiplele necunoscute privind evoluția și implicațiile pandemiei și ale măsurilor asociate. Noul scenariu arată o modificare a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, rata anuală a inflației este așteptată să urce din nou în jumătatea superioară a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, pentru ca apoi să se repoziționeze și să se mențină în jurul punctului central al țintei până la finele orizontului proiecției, pe fondul manifestării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.
Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, dată fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației. Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini și riscuri sporite decurg de asemenea din contracția economiei zonei euro și a celei globale, precum și din evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.
În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, dar și a incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 2,0 la sută pe an, începând cu data de 2 iunie 2020; totodată, a decis reducerea la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, și la 2,25 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară, cu păstrarea stabilității pe piața financiară. Concomitent, se va urmări menținerea rezervelor internaționale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare.(sursa: BNR)
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza