BNR menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an
Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8 la sută.
Consiliul de administrație al BNR consideră că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.
Potrivit anunțului BNR, economia globală și cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deși parțială, în trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale și al politicii monetare, însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic și al intensificării măsurilor restrictive asociate.
Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR din luna august evidențiază, de asemenea, o redresare peste așteptări a economiei pe parcursul verii, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa ușor, pe fondul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor de mobilitate.
Rata anuală a inflației IPC a scăzut în septembrie la 2,45 la sută (2,68 la sută în august) și în octombrie la 2,24 la sută, coborând astfel vizibil sub nivelul prognozat, în principal pe fondul diminuării mult peste așteptări a prețurilor legumelor și fructelor. Ea a fost astfel în scădere față de ultima lună a trimestrului II, când s-a situat la 2,58 la sută, accentuându-și totodată descreșterea în raport cu nivelul de 4,04 la sută atins la finele anului anterior.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a stagnat însă în trimestrul III și a consemnat doar o scădere minoră în octombrie, în linie cu previziunile, ajungând la 3,6 la sută, față de 3,7 la sută în iunie. Evoluția ei continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, inclusiv în condițiile redresării cererii de consum în trimestrul III, la care se adaugă influențe, în ușoară diminuare totuși, venite din perturbări/constrângeri pe partea ofertei și creșteri de costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut în luna octombrie până la 2,9 la sută și 2,7 la sută, de la 3,3 la sută și, respectiv, 3,2 la sută, în luna iunie.
Așa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracție severă în trimestrul II 2020, de 10,3 la sută în termeni anuali și 11,9 la sută în termeni trimestriali, sub impactul pandemiei și al măsurilor restrictive impuse în contextul stării de urgență. Declinul a fost cauzat în principal de scăderea amplă a consumului populației, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții. Dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus ușor față de trimestrul anterior.
Totodată, comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor determinând o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanței veniturilor primare și a celor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor din fonduri europene.
Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deși inegală din perspectivă sectorială. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depășindu-le, în timp ce variația anuală a serviciilor prestate populației a rămas negativă, diminuată totuși la o treime față de cea din trimestrul anterior. Totodată, creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a accelerat ușor, iar producția industrială și comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investițiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III.
Condițiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Păstrarea încrederii în moneda națională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și a celor la creditele în lei. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat în ultimele luni tendința descendentă, deși relativ încetinită și marcată recent de unele mici oscilații, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.
Fluctuațiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0 la sută, de la 3,6 la sută în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, susținută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Noul scenariu reconfirmă parțial perspectiva inflației evidențiată în precedenta prognoză, în condițiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare. Este reconfirmată însă integral perspectiva inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală este anticipată se scadă doar ușor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborând în a doua parte a anului viitor și rămânând ulterior ușor sub punctul central al țintei, pe fondul efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.
Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus și măsurile restrictive asociate - în contextul noului val ce crește puternic în intensitate - și impactul exercitat de acestea asupra economiei interne și a celei europene/globale.
Incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, date fiind potențiala creștere mai pronunțată a cheltuielilor bugetare în 2020 - cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parțial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată ușor de noul val pandemic și de măsurile restrictive asociate.
Consiliul de administrație al BNR consideră că o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.
Potrivit anunțului BNR, economia globală și cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deși parțială, în trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale și al politicii monetare, însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic și al intensificării măsurilor restrictive asociate.
Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR din luna august evidențiază, de asemenea, o redresare peste așteptări a economiei pe parcursul verii, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa ușor, pe fondul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor de mobilitate.
Rata anuală a inflației IPC a scăzut în septembrie la 2,45 la sută (2,68 la sută în august) și în octombrie la 2,24 la sută, coborând astfel vizibil sub nivelul prognozat, în principal pe fondul diminuării mult peste așteptări a prețurilor legumelor și fructelor. Ea a fost astfel în scădere față de ultima lună a trimestrului II, când s-a situat la 2,58 la sută, accentuându-și totodată descreșterea în raport cu nivelul de 4,04 la sută atins la finele anului anterior.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a stagnat însă în trimestrul III și a consemnat doar o scădere minoră în octombrie, în linie cu previziunile, ajungând la 3,6 la sută, față de 3,7 la sută în iunie. Evoluția ei continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, inclusiv în condițiile redresării cererii de consum în trimestrul III, la care se adaugă influențe, în ușoară diminuare totuși, venite din perturbări/constrângeri pe partea ofertei și creșteri de costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut în luna octombrie până la 2,9 la sută și 2,7 la sută, de la 3,3 la sută și, respectiv, 3,2 la sută, în luna iunie.
Așa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracție severă în trimestrul II 2020, de 10,3 la sută în termeni anuali și 11,9 la sută în termeni trimestriali, sub impactul pandemiei și al măsurilor restrictive impuse în contextul stării de urgență. Declinul a fost cauzat în principal de scăderea amplă a consumului populației, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții. Dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus ușor față de trimestrul anterior.
Totodată, comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor determinând o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanței veniturilor primare și a celor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor din fonduri europene.
Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deși inegală din perspectivă sectorială. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depășindu-le, în timp ce variația anuală a serviciilor prestate populației a rămas negativă, diminuată totuși la o treime față de cea din trimestrul anterior. Totodată, creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a accelerat ușor, iar producția industrială și comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investițiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III.
Condițiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară și pe fondul lichidității furnizate instituțiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Păstrarea încrederii în moneda națională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și a celor la creditele în lei. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat în ultimele luni tendința descendentă, deși relativ încetinită și marcată recent de unele mici oscilații, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.
Fluctuațiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0 la sută, de la 3,6 la sută în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, susținută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8 la sută, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Noul scenariu reconfirmă parțial perspectiva inflației evidențiată în precedenta prognoză, în condițiile revizuirii semnificative în jos a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației doar pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să continue să scadă în viitorul apropiat, la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare. Este reconfirmată însă integral perspectiva inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală este anticipată se scadă doar ușor la finele anului curent, dar apoi mult mai consistent, coborând în a doua parte a anului viitor și rămânând ulterior ușor sub punctul central al țintei, pe fondul efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.
Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus și măsurile restrictive asociate - în contextul noului val ce crește puternic în intensitate - și impactul exercitat de acestea asupra economiei interne și a celei europene/globale.
Incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, date fiind potențiala creștere mai pronunțată a cheltuielilor bugetare în 2020 - cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parțial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată ușor de noul val pandemic și de măsurile restrictive asociate.
Citeşte mai multe despre:
BNR
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza