BNR și ANPC curată piață de IFN-uri care dau credite online ce ajung și la 7.000% pe an
Adevărată problema a IFN-urilor, pe care BNR și ANPC au scăpat-o de sub control, nu a fost însă nivelul dobânzii, întrucât valoarea acesteia era, de fapt, mică, dat fiind că se aplică unui împrumut scăzut, pe o perioada redusă, ci problema supraindatorarii unor clienți.
Mai ales că noile norme ale BNR impuneau IFN-urilor nu doar creșterea capitalului, ci și intrarea în registrul special al IFN-urilor, în vederea unei supravegheri directe din partea BNR, după modelul băncilor, ceea ce înseamnă existența unor angajați responsabili de acest lucru și de sistemele de raportare adecvate, plus respectarea unor norme prudențiale impuse de BNR.
Dimpotrivă, dat fiind că restricțiile BNR majorează costurile de funcționare ale IFN-urilor, dobânzile au crescut ușor, mai ales în cazul firmelor care practicau dobânzi mai mici. (vezi aici detalii)
Noile norme BNR nu au determinat IFN-urile să scadă dobânzile, întrucât acesteau erau cele optime din punct de vedere economic pentru aceste tipuri de împrumuturi, după cum au subliniat șefii IFN-urilor.
Plafoanele de dobânda impuse de BNR au fost de peste 10 ori mai ridicate decât dobânzile cu care IFN-urile acordau credite, care porneau de la 1.000% pe an, majoritatea practicând dobânzi de 4.000% pe an, ajungând chiar la 7.000% pe an.
Astfel, de la 1 octombrie 2017, BNR a modificat Regulamentul 20 din 2009 privind IFN-urile, pe care le-a obligat să dețînă capital de 10 ori mai mare decât până atunci, dacă acordă împrumuturi cu dobânzi mari, respectiv 200% pe perioade de maxim 15 zile, 100% pe perioade între 16 zile și 3 luni și 32,5% pe termene de peste 3 luni.
Piață creditelor online a fost scăpată de sub control și de către BNR, care a reacționat cu întârziere, abia la finalul anului trecut, când ponderea creditelor acordate de IFN-uri a depășit 10% din volumul total de credite al sistemului bancar.
Responsabilă pentru dezvoltarea acestei afaceri în stil prădător este ANPC, care permite IFN-urilor să-și promoveze creditele cu 0% dobânda, în ciuda faptului că a recunoscut că este o practică incorectă.
Mai ales că aceste IFN-uri își promovează creditele de o manieră agresivă și înșelătoare, promotandu-le celor interesați împrumuturi cu 0% dobânda, pentru că ulterior să-i împovăreze cu dobânzi și penalități usturătoare iar apoi să-i raporteze la Biroul de Credit, reducându-le astfel șansele de a obține noi credite de refinanțare sau pentru cumpărarea unei locuințe.
În ultimii trei ani au apărut peste 20 de IFN-uri care acordă împrumuturi online de valori mici, pe perioade scurte, dar cu cu dobânzi foarte mari, care ating și 7.000% pe an, de 700 de ori mai mari decât dobânda pentru un credit bancar, de 10% pe an, determinând supraindatorarea multor persoane, în special a celor cu venituri mici.
Nu este bine că BNR a curmat cu norme dure dezvoltarea creditării online, o piață nouă de care avem nevoie, rău este că Banca Națională și mai ales Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), nu au reușit să impună norme și conduite de creditare corecte și prudente, pentru evitarea supraindatorarii populației. Banckerul
Mai ales că noile norme ale BNR impuneau IFN-urilor nu doar creșterea capitalului, ci și intrarea în registrul special al IFN-urilor, în vederea unei supravegheri directe din partea BNR, după modelul băncilor, ceea ce înseamnă existența unor angajați responsabili de acest lucru și de sistemele de raportare adecvate, plus respectarea unor norme prudențiale impuse de BNR.
Dimpotrivă, dat fiind că restricțiile BNR majorează costurile de funcționare ale IFN-urilor, dobânzile au crescut ușor, mai ales în cazul firmelor care practicau dobânzi mai mici. (vezi aici detalii)
Noile norme BNR nu au determinat IFN-urile să scadă dobânzile, întrucât acesteau erau cele optime din punct de vedere economic pentru aceste tipuri de împrumuturi, după cum au subliniat șefii IFN-urilor.
Plafoanele de dobânda impuse de BNR au fost de peste 10 ori mai ridicate decât dobânzile cu care IFN-urile acordau credite, care porneau de la 1.000% pe an, majoritatea practicând dobânzi de 4.000% pe an, ajungând chiar la 7.000% pe an.
Astfel, de la 1 octombrie 2017, BNR a modificat Regulamentul 20 din 2009 privind IFN-urile, pe care le-a obligat să dețînă capital de 10 ori mai mare decât până atunci, dacă acordă împrumuturi cu dobânzi mari, respectiv 200% pe perioade de maxim 15 zile, 100% pe perioade între 16 zile și 3 luni și 32,5% pe termene de peste 3 luni.
Piață creditelor online a fost scăpată de sub control și de către BNR, care a reacționat cu întârziere, abia la finalul anului trecut, când ponderea creditelor acordate de IFN-uri a depășit 10% din volumul total de credite al sistemului bancar.
Responsabilă pentru dezvoltarea acestei afaceri în stil prădător este ANPC, care permite IFN-urilor să-și promoveze creditele cu 0% dobânda, în ciuda faptului că a recunoscut că este o practică incorectă.
Mai ales că aceste IFN-uri își promovează creditele de o manieră agresivă și înșelătoare, promotandu-le celor interesați împrumuturi cu 0% dobânda, pentru că ulterior să-i împovăreze cu dobânzi și penalități usturătoare iar apoi să-i raporteze la Biroul de Credit, reducându-le astfel șansele de a obține noi credite de refinanțare sau pentru cumpărarea unei locuințe.
În ultimii trei ani au apărut peste 20 de IFN-uri care acordă împrumuturi online de valori mici, pe perioade scurte, dar cu cu dobânzi foarte mari, care ating și 7.000% pe an, de 700 de ori mai mari decât dobânda pentru un credit bancar, de 10% pe an, determinând supraindatorarea multor persoane, în special a celor cu venituri mici.
Nu este bine că BNR a curmat cu norme dure dezvoltarea creditării online, o piață nouă de care avem nevoie, rău este că Banca Națională și mai ales Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), nu au reușit să impună norme și conduite de creditare corecte și prudente, pentru evitarea supraindatorarii populației. Banckerul
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza