Anul 2020 a adus un număr mai mic de insolvențe, dar cu impact economic mai mare

De asemenea, aceste companii au o valoare a cifrei de afaceri de 937 mil. euro, cu 24% mai mult comparativ cu cifra anului 2019.
Numărul companiilor care accesează insolvența la nivel național este într-o scădere continuă de șapte ani. Faptul că numărul companiilor care accesează aceste proceduri este în scădere poate induce în eroare. Însă scăderea insolvențelor în general (12% de la 5.830 în 2019 la 5.144 în 2020) se datorează amânării, conform analizei CITR, ca urmare a facilităților fiscale oferite de Guvern de la debutul pandemiei precum și grevei instanțelor de judecată la începutul anului.
"Toate acestea au creat în rândul companiilor aflate în dificultate o falsă impresie că a dispărut necesitatea și urgența de a lua o decizie pentru a-și redresa afacerea. Experiența noastră de 20 de ani în zona companiilor în dificultate ne spune că această amânare doar înrăutățește sanșele de redresare ale companiilor. Insolvența și restructurarea se dovedesc adesea a fi cele mai eficiente metode de însănătoșire ale companiilor care se confruntă cu un impas. Sunt soluții care ajută la protejarea companiilor în momente de criză, indiferent că ne referim la crize economice, sectoriale sau punctuale, la nivel de companie”,  a declarat Andra Olar Caragea, CEO CITR.
Dacă în 2020 am văzut impactul direct al pandemiei asupra unor industrii, cum ar fi HoReCa și transporturi, în 2021 estimăm că vor fi în dificultate, printr-un efect de domino, industrii conexe acestora precum: auto, producție componente auto, aviație, turism, agricultură, producție carne, lactate, panificație și creșterea animalelor.
"Potrivit estimărilor noastre, bazându-ne pe rezultatele financiare previzionate ale anului 2020, numărul companiilor în insolvență iminentă ar urma să crească la un nivel record al ultimilor 8 ani, similar cu situația din 2013.  Abia acum începe să se contureze dimensiunea efectelor financiare ale crizei sanitare, efecte ce sunt momentan amânate de facilitățile fiscale. Însă amânarea diminuează șansele de redresare. Am observat anul trecut o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței (OG6). Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri de restructurare. Aici cred că este cheia redresării economice", a completat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Head of Business Development Impetum Group.
Conform analizei CITR, în 2020 au intrat în insolvență și restructurare în medie 7 companii de impact lunar, puțin peste jumătate din numărul înregistrat anul precedent. Dar dacă ne uităm la impactul acestor companii în economie, la faptul că 26% dintre companii  înregistrează și datorii la stat, în valoare de 149 mil. lei, putem concluziona că nu a fost o continuare firească a trendului descendent al insolvențelor ci o acutizare a stării de sănătate a companiilor românești.
Sectoarele de activitate cu cele mai multe companii de impact intrate în insolvență și restructurare sunt: industrie (26%), comerț (14%), energie (10%) și agricultură (10%).
Muntenia (87%), Transilvania (7%), Sud-Est (3%) sunt regiunile cu cel mai mare procent de companii de impact care au intrat în insolvență și restructurare, în funcție de valoarea activelor imobilizate. Județele cu cele mai multe companii afectate sunt: București și Ilfov (40%), Brașov (6%) și Cluj (5%)
Cum era de așteptat, pandemia a avut efecte și asupra inițiativelor antreprenoriale - tot mai puțini români au decis să își deschidă o afacere în 2020: datele ONRC arătă o scădere de aproape 19% a numărului de companii înființate comparativ cu 2019. Cei mai descurajați au fost antreprenorii din domeniile: agricultură, silvicultură şi pescuit (-52%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-51%), industria prelucrătoare (-40%), asigurări sociale din sistemul public (-33) și hoteluri și restaurante (-29%).