BNR a revizuit în scădere proiecţia de inflaţie pentru 2,2% până la finalul anului şi la 3,0% pentru 2015
Reducerea ratei scumpirilor nu va afecta creşterea economică, spune guvernatorul băncii centrale

Pentru obţinerea unei creşteri economice chiar şi mai mari de 3% nu este nevoie de o inflaţie mai mare, afirmă guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Crearea de locuri de muncă, stimularea muncii, productivitatea, inovaţia şi managementul performant sunt factori-cheie pentru obţinerea unui avans semnificativ al Produsului Intern Brut şi aceştia nu au nevoie de climatul unei inflaţii ridicate.
Declaraţiile au fost date ieri la prezentarea raportului privind inflaţia care indică o inflaţie mică pentru următorul an şi jumătate. Astfel, conform proiecţiei BNR, rata anuală a scumpirilor pe anul în curs ar urma să fie de 2,2%, o revizuire în scădere cu 1,1% a proiecţiei anterioare. De asemenea, pentru 2015 este anticipată o inflaţie de 3,0%, diminuată cu 0,3% faţă de estimarea anterioară.
Isărescu spune că intrăm într-un club european al ţărilor cu inflaţie scăzută, precum statele din zona euro şi celelalte state din regiunea noastră care încă nu au aderat la uniunea monetară. "Să nu ne îngrijorăm", le-a răspuns guvernatorul celor din opinia publică ce şi-au exprimat temerea că inflaţia redusă ar putea afecta rata majorării PIB. România a obţinut o creştere de 3% calificată la BNR ca fiind "bună", însă dacă vrem creştere mai mare, nu inflaţia mică ar fi ceea ce ar trebui să ne deranjeze. "Nu văd, cel puţin la nivelurile actuale, vreo legătură între creşterea economică şi rata inflaţiei", a întărit şeful băncii centrale.
Prin îmblânzirea inflaţiei, atingem şi ultimul criteriu de la Maastricht în sens larg pentru a putea accede în zona euro, a remarcat Isărescu, însă opinia sa rămâne aceea că acest pas va trebui făcut abia când va exista şi o convergenţă reală. "Întâi să treacă o autostradă Carpaţii şi apoi vom intra şi în zona euro", a spus acesta.

Nu ne-am speriat de preţurile carburanţilor

Majorarea accizei la carburanţi de la 1 aprilie a.c. a reprezentat principala sursă de presiune pentru inflaţie în trimestrul al doilea, însă impactul nu s-a răsfrânt şi asupra aşteptărilor inflaţioniste, este concluzia analizelor realizate de Banca Naţională a României. Impactul a fost tranzitoriu, iar românii nu au anticipat scumpiri în lanţ. "Mai pe şleau spus, nu s-a speriat nimeni", a declarat guvernatorul Mugur Isărescu.
Iniţial s-a constatat o creştere a anticipaţiilor, dar sub 50% din persoanele intervievate au spus că vom avea majorări semnificative. Pentru sectoare precum serviciile sau construcţiile, procentul chiar a fost de 9%.  Din iunie, aşteptările au revenit în parametrii de sentiment anteriori intrării în vigoare a majorării accizei.
Concluziile raportului privind inflaţia indică o menţinere a aşteptărilor inflaţioniste în interiorul intervalului ţintei atât pentru următorul an, cât şi pe orizont de doi ani. "S-au aşezat lucrurile şi s-a restabilit încrederea", a mai sintetizat Isărescu.

Cererea de consum se reface treptat

Datele centralizate de banca centrală arată că sunt semnale privind consolidarea treptată a cererii de consum, pe măsură ce se îmbunătăţeşte încrederea consumatorilor şi companiilor. Spre exemplu, înmatriculările auto au reintrat într-o zonă pozitivă, după regresul din 2013, ceea ce poate fi interpretat ca o redresare a economiei.
În ultimii ani, rapoartele privind inflaţia ale BNR au indicat constant existenţa unui deficit de cerere, factor care a acţionat ca o frână pentru scumpiri mai accelerate. Acum aceeaşi instituţie marchează o redresare atât a pieţei muncii, cât şi o ameliorare a surselor de finanţare. Angajările sunt mai bune şi sunt premise pentru o creştere de durată, a spus Isărescu.