Links Sitemap Business Linker Sitemap

Liliana Țuroiu este nominalizată la preşedinția Institutului Cultural Român

671 afisari
Lector Universitar Dr. Liliana Țuroiu, om de cultură, atât prin formație, cât și prin cariera de 20 de ani în domeniul artelor vizuale, nominalizată pentru funcția de conducere a Institutului Cultural Român (ICR), a primit un număr mare de voturi cu ocazia audierilor din Comisiile reunite pentru Cultură și Media și de Politică Externă din Senat.
“Mă onorează nominalizarea pentru funcţia de preşedinte al unei prestigioase instituţii la conducerea căreia au fost nume sonore ale culturii şi diplomatiei romanesti. Îmi doresc să  coordonez activitatea unei instituţii dinamice, competitive, moderne, care să asigure o prezenţă coerentă şi continuă pe pieţele culturale internaţionale”, declară Liliana Țuroiu.

De 18 ani cadru didactic al Universității Naționale de Arte București, instituţie de învăţământ superior în cadrul căreia predă şi coordonează proiecte de licenţă şi master în calitate de Lector Universitar, Liliana Țuroiu este, de asemenea, membru al Uniunii Artiștilor Plastici Profesioniști din România, Președinte al Fundaţiei Altum Design, membru al European Development Platform și membru în comitetul științific al Conferinței internaționale "History, Society, Communication” organizate anual de prestigioasa Universitate Sapienza din Roma.

În plus, de 15 ani este consultant de specialitate și coordonator în organizarea de târguri și expoziții ale Camerei de Comerț și Industrie a României, prin care promovează industriile creative şi brandurile româneşti. În perioada 2002-2008 a ocupat funcţia de consilier al Preşedintelui Romexpo şi a fost, în această calitate, iniţiatorul şi coordonatorul unor proiecte expoziţionale de pionierat, precum “Galeria de Design” din cadrul Târgului Internaţional Modexpo  şi “B.R.F.B.  EXPO”, care au generat oportunităţi de colaborare în domeniul artistic, stimulând designul şi creativitatea românească. Între 2014 și 2015, Liliana Ţuroiu a fost consilier al Preşedintelui Autorității Naţionale pentru Turism aducând, prin experienţa de artist vizual şi manager de proiecte culturale, un aport consistent la creşterea vizibilităţii şi identităţii vizuale a manifestărilor de profil ale acestei instituţii.

În luna martie 2017, în cadrul Galei Uniunii Artiștilor și a Realizatorilor de Film din România, i-a fost acordat Premiul de Excelență pentru Proiectul Cultural "Zestrea”, la împlinirea a 20 de ani de carieră artistică și, de asemenea, a fost nominalizată la titlul “Femeia Anului”, la categoria Artă și Cultură. 

În perioada 2002-2008, Liliana Ţuroiu a primit Premiul de Excelenţă al Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru proiectele sale, în cadrul a numeroase ediții de târguri şi expoziţii naţionale, iar în septembrie 2015 a fost distinsă de către “Ordre de la Chevalerie” titlul de Cavaler pentru activitatea sa artistic.

În ultimii doi ani a prezentat în şapte țări proiectul cultural "Zestrea”, promovând astfel o parte însemnată a culturii, valorilor și tradiției românești. Proiectele personale de artă vizuală, precum şi târgurile naţionale şi internaţionale la care Liliana Ţuroiu a colaborat au fost exemple de platforme culturale viabile, validate şi preluate de instituţii ale statului român, de personalităţi culturale din România şi din străinătate, dar şi de publicul larg din numeroase ţări. Relația sa cu mediul cultural este una firească, tradiția și cultura românească fiind parte din viața și cariera sa de 20 de ani, prin proiectele personale din domeniul artelor vizuale și prin activitatea profesională, la catedra din cadrul celei mai cunoscute institutii de învăţământ superior artistic românesc, Universitatea de Arte Bucureşti.

În viziunea sa, cultura, indiferent de formele de manifestare, constituie sursa principală de putere intangibilă a unui popor, ceea ce teoreticieni relațiilor internaționale denumesc soft power - un indicator important al puterii oricărei națiuni, alături de sursele tradiționale de putere tangibilă, precum dezvoltarea economică, resursele demografice ori forțele armate. Practic, soft power reflectă abilitatea de a atrage atenţia celorlalți prin valori intangibile precum cultura, personalitățile, instituțiile și politicile culturale, generând astfel acceptare și beneficii în raport cu alte state.

“Cred ca industriile creative si culturale din România (publicitate, arhitectură, carte, gaming, muzica, film, presa scrisa, artele spectacolului, radio, TV si arte vizuale) joaca un rol din ce in ce mai important in economie, iar stimularea si promovarea lor poate fi una din liniile de forta ale strategiei ICR de acum inainte. Numai in anul precedent, acestea au generat la nivel mondial venituri de peste 3000 de miliarde de dolari (peste 3% din PIB-ul mondial) si au asigurat peste 29,5 milioane locuri de munca. Promovarea corecta si eficienta a creativitatii românesti presupune să fim atenti la tendintele internationale şi la oportunităţile din mediul cultural internaţional, dar si la realitatile artistice si ale stiintei si cercetarii din tara si să construim o infrastructură solida care să promoveze valorile nationale, stiinta si arta contemporană. In fiecare tara in care exista reprezentanta ICR avem nevoie de parteneriate si de colaborări cu evenimente cu caracter permanent pentru o continuitate a prezentei fenomenului artistic românesc pe pietele culturale din intreaga lume. Aceste realitati existente in plan european si international ma indreptatesc sa cred ca valorificarea potentialului creativ si cultural poate genera si o crestere in plan economic national, evident, acest lucru fiind posibil cu un manageriat performant al ICR care sa creeze un echilibru intre context, opera si oportunitatile pietei internationale”, declară Liliana Țuroiu. 

Liliana Țuroiu consideră prioritare parteneriatele cu operatorii culturali de notorietate şi investiţiile semnificative în domeniul culturii, ICR - ca platformă de management cultural, un mecanism menit să faciliteze contactele şi parteneriatele între oameni de cultură şi instituţii culturale românesti şi străine - contribuind astfel la "internationalizarea” artiştilor români, după o selecţie atentă, riguroasă şi transparentă a valorilor reprezentative, deopotrivă istorice şi contemporane. Extrem de importantă este consolidarea unui parteneriat cu instituțiile abilitate în domeniu și cu entități-cheie ce sprijină inovaţia,  în scopul creșterii vizibilităţi nationale şi internaționale a culturii românești.

În acest context este vitală clarificarea încă de la început a obiectivelor și posibilităților de intervenție a politicilor publice, cofinanțate de Uniunea Europeană prin programe operaționale și regionale, care sunt în măsură să promoveze consolidarea reciprocă a sectorului cultural, creativ și a economiei.

Această provocare presupune stabilirea condițiilor în care cultura și creativitatea contribuie și joaca un rol principal în stimularea internaționalizarii și competitivității sectorului cultural și creativ românesc - studiu ce sa ia în considerare, de asemenea, rolul jucat de cultură și creativitate în ceea ce privește locurile de muncă în țară pe parcursul ciclului 2014-2020.

Dintre componentele activitatii ICR, Liliana Turoiu consideră prioritare proiectele de promovare a literaturii române și scriitorilor reputaţi în mediile culturale frecventate de specialişti şi de publicul larg, promovarea teatrului românesc, cinematografiei, muzicii și artelor vizuale prin turnee, expozitii şi colaborări strategice cu instituții de profil şi festivaluri de notorietate din Europa şi din întreaga lume. O importanță deosebită va fi acordată promovării etnografiei românești, care prezintă publicului larg internațional forme autentice şi spectaculoase ale culturii populare româneşti. De asemenea vor fi susținute performanţele creaţiei ştiinţifice din România, realizate în colaborare cu universități românești, cu institute de cercetare (ale Academiei Române şi Camerei de Comert a României).

"Avand in vedere misiunea Institutului Cultural Român de a promova cultura şi civilizaţia naţionala în ţară şi în afara ei, respectiv creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume si activitatea Institutului Cultural Român, înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică, reies o serie de oportunitati si necesitati de interventie asupra strategiei si conceptului de functionare al ICR, pentru a reflecta in egala masura trecutul cultural dar si prezentul si viitorul cultural al Romaniei. Este necesar sa privim catre viitorul culturii romanesti, sa promovam in egala masura noul val cultural, pentru a transforma cultura intr-un instrument de soft power. ICR trebuie sa fie mai mult decat o alta institutie a statului care finanteaza expozitii si festivaluri, trebuie sa devina o ambasada a culturii romanesti. Arma cea mai puternica a secolului 21 este cultura. Sute de artisti plastici români expun astăzi în cele mai importante galerii din lume si sunt apreciati critic pentru mesajul proaspăt, nealterat. Tot mai multi regizori si actori romani sunt premiati la marile festivaluri internationale. Privindu-i ca pe niste ambasadori, putem creste exponential soft-power-ul României”, spune Liliana Ţuroiu.

Ca strategie, Liliana Ţuroiu propune o restructurare a programelor naționale în jurul a doi piloni centrali:

Primii 100 de ani – reflectand cultura romaneasca in primii 100 de ani de la Marea Unire, inclusiv tematicile detaliate in Strategia Multianuala - Centenarul Marelui Razboi, Brancusi, Tezaurul etno-folcloric, interculturalitate, Holocaust, savanti si inventatori, Romania secolului XX, Dadaismul, tematici vor fi sustinute atat prin proiecte proprii, cat si prin sustinerea proiectelor operatorilor culturali privati.

Urmatorii 100 de ani – reflectand tendintele culturale si artistice contemporane ale romanilor, atat din tara cat si din diaspora.

Tema centrala importanta, oglindita de altfel si in multe dintre creatiile artistice contemporane apreciate la nivel international, este "The Romanian way of life” - un concept suficient de cuprinzator pentru a trata manifestari in sfera artelor frumoase, muzicii, artelor spectacolului, ca și in sfere mai avantgardiste, precum cultura urbana, industriile creative, etc.

Acest pilon va îngloba programe si masuri pentru a sustine si promova:

tineri artisti emergenti – sprijin dedicat pentru participarea cu creatiile la festivaluri, expozitii, rezidentiate, saloane;

industrii culturale si creative, prin initiative culturale proprii sau in cadrul unor festivaluri, saloane, bienale, expozitii, targuri sau alte evenimente de specialitate.

De asemenea, va sprijini artisti romani consacrați si uniuni de creatie din diaspora  - atat prin expozitii, festivaluri, saloane in Romania, cat si in tara de rezidenta.

Nu în ultimul rând va promova programele culturale ample, de tipul ECC 2021 - European Capital of Culture Timisoara 2021.

O altă direcţie de acțiune este prezența României cu stand de țară (organizat de ICR) la marile târguri de carte internaționale: Salonul Cartii de la Paris, Targul International de carte de la Londra, cel de la Viena, Gotteburg, Beijing, Salonul International de carte de la Torino, BookExpo America de la NY, Targul de carte de la Madrid, Retiro, Targul International de carte de la Guadalahara, Mexic.

Tot din strategia Lilianei Țuroiu fac parte optimizarea programului de burse si rezidenţe și inaugurarea Burselor Centenar, care sa valorifice personalitatile, industriile, bornele culturale și diplomatice din România.

Din punct de vedere organizatoric, la nivelul celor 19 reprezentanțe din străinătate, Liliana Ţuroiu subiliniază necesitatea funcționării ICR ca o ambasadă culturală a României, care asigură păstrarea memoriei instituționale specifice și a know how-ului profesional, asigură continuitate în ceea ce înseamnă operarea cu forță de muncă competentă, calificată și continuitatea programelor de calitate.

“Mi-ar placea sa cred ca 2018-2019 sunt anii Romaniei si ai culturii romane la nivel european și sa aud cat mai multi romani care vorbesc cu mintea, dar si cu inima si care aduc energie pozitiva in proiectele de interes national pe care ICR le va initia si promova”, subliniază Liliana Ţuroiu.

 
Citeşte mai multe despre: ICR

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza