Propuneri de simplificare a accesului la fondurile UE
Prin urmare, simplificarea este esenţială, iar Comisia Europeană ar trebui să examineze modalităţi de a simplifica şi mai mult accesul la fondurile UE în cadrul bugetar pentru perioada de după 2020.
Acesta este principalul mesaj pe care Grupul la nivel înalt pentru simplificare doreşte să îl integreze în discuţia cu privire la viitorul finanţelor UE, care a fost lansată de Comisie la 28 iunie prin publicarea documentului său de reflecţie special, ultimul dintr-o serie de cinci de astfel de documente prezentate în urma publicării de către Comisie, la 1 martie, a Cărţii albe privind viitorul Europei.
Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget şi resurse umane, a declarat: „Cetăţenii aşteaptă mai mult din partea UE - dar bugetul UE este în scădere. Pentru a soluţiona această dilemă, trebuie să valorificăm la maximum fiecare euro pe care îl cheltuim. Iar simplificarea normelor contribuie la eficientizarea cheltuielilor”.
Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: „Norme mai puţine şi mai simple înseamnă rezultate mai bune şi mai puţine erori. Haideţi să ne concentrăm asupra a ceea ce este cu adevărat important: ameliorarea vieţii cetăţenilor pretutindeni în Europa”.
Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Prin utilizarea întregului potenţial al simplificării, vom economisi bani şi timp, care vor putea fi folosite în schimb pentru stimularea convergenţei sociale în toată Europa”.
Preşedintele grupului la nivel înalt, Siim Kallas, a declarat: „Simplificarea accesului la fondurile de coeziune ale UE şi a utilizării acestora va contribui cu siguranţă la apropierea cetăţenilor de UE”.
Potrivit grupului, arhitectura actuală a normelor este eficace, dar trebuie simplificată. Ar trebui menţinută guvernanţa partajată a gestionării pentru a se asigura încrederea reciprocă şi asumarea obiectivelor comune în materie de creştere şi de creare a locurilor de muncă. Însă cea mai bună metodă de simplificare a normelor este reducerea numărului acestora; grupul propune norme care trebuie eliminate sau reduse drastic.
Normele din cadrul diferitelor fonduri şi instrumente ale UE ar trebui armonizate în ceea ce priveşte ajutoarele de stat, achiziţiile publice şi metodele de rambursare a costurilor, pentru a facilita sinergiile şi pentru a permite beneficiarilor să solicite, pentru acelaşi proiect, fonduri UE din surse diferite. De exemplu, aplicarea aceloraşi norme în cadrul politicii de coeziune şi în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS) ar permite facilitarea accesului la sprijin pentru întreprinderile mici.
Un cadru mult mai simplificat ar trebui să fie accesibil tuturor statelor membre şi regiunilor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească o serie de criterii: sisteme fiabile de gestiune şi control; un nivel semnificativ de cofinanţare naţională, pentru a încuraja realizarea de cheltuieli eficiente; identificarea principalelor reforme structurale în scopul implementării şi al concentrării asupra unui număr redus de domenii de politică, pentru a se putea obţine rezultate.
Grupul sugerează că, în acest caz, normele UE s-ar limita la priorităţile de investiţii strategice şi la principiile privind cheltuielile. Fondurile UE ar urma să fie acordate prin intermediul mecanismelor administrative naţionale existente, iar activitatea de audit a Comisiei ar fi limitată. Statul membru şi Comisia ar urma să convină asupra reformelor structurale necesare şi asupra rezultatelor concrete care vor face obiectul rambursării.
Simplificarea s-a dovedit deja a fi o poveste de succes: comisarul Oettinger a prezentat şi trei rapoarte privind implementarea bugetului UE pentru 2016. Una dintre concluzii este că simplificarea normelor UE facilitează utilizarea fondurilor UE în mod eficace şi corect de către autorităţile, fermierii şi întreprinderile locale. În acelaşi spirit, Comisia a propus, în septembrie 2016, simplificarea normelor în temeiul cărora statele membre şi alţi beneficiari primesc bani de la UE.
Acesta este principalul mesaj pe care Grupul la nivel înalt pentru simplificare doreşte să îl integreze în discuţia cu privire la viitorul finanţelor UE, care a fost lansată de Comisie la 28 iunie prin publicarea documentului său de reflecţie special, ultimul dintr-o serie de cinci de astfel de documente prezentate în urma publicării de către Comisie, la 1 martie, a Cărţii albe privind viitorul Europei.
Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget şi resurse umane, a declarat: „Cetăţenii aşteaptă mai mult din partea UE - dar bugetul UE este în scădere. Pentru a soluţiona această dilemă, trebuie să valorificăm la maximum fiecare euro pe care îl cheltuim. Iar simplificarea normelor contribuie la eficientizarea cheltuielilor”.
Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: „Norme mai puţine şi mai simple înseamnă rezultate mai bune şi mai puţine erori. Haideţi să ne concentrăm asupra a ceea ce este cu adevărat important: ameliorarea vieţii cetăţenilor pretutindeni în Europa”.
Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, a declarat: „Prin utilizarea întregului potenţial al simplificării, vom economisi bani şi timp, care vor putea fi folosite în schimb pentru stimularea convergenţei sociale în toată Europa”.
Preşedintele grupului la nivel înalt, Siim Kallas, a declarat: „Simplificarea accesului la fondurile de coeziune ale UE şi a utilizării acestora va contribui cu siguranţă la apropierea cetăţenilor de UE”.
Potrivit grupului, arhitectura actuală a normelor este eficace, dar trebuie simplificată. Ar trebui menţinută guvernanţa partajată a gestionării pentru a se asigura încrederea reciprocă şi asumarea obiectivelor comune în materie de creştere şi de creare a locurilor de muncă. Însă cea mai bună metodă de simplificare a normelor este reducerea numărului acestora; grupul propune norme care trebuie eliminate sau reduse drastic.
Normele din cadrul diferitelor fonduri şi instrumente ale UE ar trebui armonizate în ceea ce priveşte ajutoarele de stat, achiziţiile publice şi metodele de rambursare a costurilor, pentru a facilita sinergiile şi pentru a permite beneficiarilor să solicite, pentru acelaşi proiect, fonduri UE din surse diferite. De exemplu, aplicarea aceloraşi norme în cadrul politicii de coeziune şi în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS) ar permite facilitarea accesului la sprijin pentru întreprinderile mici.
Un cadru mult mai simplificat ar trebui să fie accesibil tuturor statelor membre şi regiunilor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească o serie de criterii: sisteme fiabile de gestiune şi control; un nivel semnificativ de cofinanţare naţională, pentru a încuraja realizarea de cheltuieli eficiente; identificarea principalelor reforme structurale în scopul implementării şi al concentrării asupra unui număr redus de domenii de politică, pentru a se putea obţine rezultate.
Grupul sugerează că, în acest caz, normele UE s-ar limita la priorităţile de investiţii strategice şi la principiile privind cheltuielile. Fondurile UE ar urma să fie acordate prin intermediul mecanismelor administrative naţionale existente, iar activitatea de audit a Comisiei ar fi limitată. Statul membru şi Comisia ar urma să convină asupra reformelor structurale necesare şi asupra rezultatelor concrete care vor face obiectul rambursării.
Simplificarea s-a dovedit deja a fi o poveste de succes: comisarul Oettinger a prezentat şi trei rapoarte privind implementarea bugetului UE pentru 2016. Una dintre concluzii este că simplificarea normelor UE facilitează utilizarea fondurilor UE în mod eficace şi corect de către autorităţile, fermierii şi întreprinderile locale. În acelaşi spirit, Comisia a propus, în septembrie 2016, simplificarea normelor în temeiul cărora statele membre şi alţi beneficiari primesc bani de la UE.
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza