India găzduiește 'Voice of Global South Summit-2023'

Tema sesiunii a fost „Echilibrarea creșterii cu stiluri de viață prietenoase cu mediul”. În inaugurarea sesiunii miniștrilor mediului, ministrul mediului din India, E.S. Dl Bhupender Yadav a reiterat angajamentul Indiei de a lupta împotriva impactului crizei climatice și a asigurat sprijin țărilor în curs de dezvoltare în atingerea obiectivelor lor de dezvoltare. El a spus că țările dezvoltate au consumat o parte semnificativă a resurselor climatice și este timpul ca acestea să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor trecute. „Misiunea Life (Stil de viață pentru mediu) a fost lansată de prim-ministrul Narendra Modi în prezența secretarului general al ONU, António Guterres, la Statuia Unității.

Propusă pentru prima dată de prim-ministru la COP26, Mission LiFE este concepută ca o mișcare globală care va impulsiona acțiunile individuale și colective pentru protejarea și conservarea mediului. India caută să conducă prin exemplu și invită comunitatea globală să facă parte din Mission Life pentru acțiuni individuale, familiale și comunitare”, a spus el. „India se angajează să abordeze impactul schimbărilor climatice și să sprijine eforturile țărilor în curs de dezvoltare de a-și atinge obiectivele de dezvoltare prin asistența tehnică și de dezvoltare necesară. India a încurajat întotdeauna o inițiativă globală care susține interesul și preocupările țărilor în curs de dezvoltare”, a adăugat el. El a mai spus că, în timp ce creșterea economică, de la revoluția industrială, a oferit țărilor prosperitate și oportunități mai mari, aceasta a avut un cost uriaș pentru mediu. „Calea de dezvoltare urmată de majoritatea națiunilor dezvoltate în cursul istoriei a fost nemilos. A dus la un consum excesiv de resurse atât la domiciliu, cât și la coloniile subjugate”, a spus el.

Ministrul a spus că o acțiune globală urgentă pentru schimbările climatice este într-adevăr nevoia momentului. „Dezvoltarea unei țări și conservarea biodiversității și a ecosistemelor acesteia sunt două aspecte importante, niciunul dintre acestea nu poate fi ignorat. Ca atare, este nevoie ca politicile de dezvoltare să fie incluzive și durabile pentru a reduce inegalitatea și pentru a contribui la împuternicirea și îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, a spus el. Cu privire la acțiunea globală în domeniul schimbărilor climatice, el a spus: „Acesta trebuie să fie ghidat de principiile justiției climatice, inclusiv echitatea și responsabilitățile comune, dar diferențiate și capacitățile respective”. Echitatea înseamnă că ponderea fiecărei țări din emisiile de dioxid de carbon este egală cu ponderea sa din populația globală. Summit-ului Vocea Sudului Global 2023 a fost inaugurat de Prim-ministrul Indiei, E.S. Domnul Narendra Modi la 12 ianuarie 2023. În inaugurarea Summit-ului, el a spus: „Noi, Sudul Global, avem cele mai mari mize în viitor.

Trei sferturi din umanitate trăiește în țările noastre. Ar trebui să avem și o voce echivalentă. Prin urmare, pe măsură ce modelul vechi de opt decenii al guvernării globale se schimbă încet, ar trebui să încercăm să modelăm ordinea în curs de dezvoltare. Cele mai multe dintre provocările globale nu au fost create de Sudul Global. Dar ele ne afectează mai mult. Am văzut acest lucru în impactul pandemiei de COVID, schimbărilor climatice, terorismului și chiar conflictului din Ucraina. Căutarea de soluții, de asemenea, nu are în vedere rolul nostru sau vocea noastră. India și-a împărtășit întotdeauna experiența de dezvoltare cu frații noștri din Sudul Global. Parteneriatele noastre de dezvoltare acoperă toate zonele geografice și diverse sectoare. Am furnizat medicamente și vaccinuri în peste 100 de țări în timpul pandemiei. India a susținut întotdeauna un rol mai mare pentru țările în curs de dezvoltare în determinarea viitorului nostru comun. Pe măsură ce India își începe președinția G20 în acest an, este firesc ca scopul nostru să fie amplificarea Vocii Sudului Global.

Pentru Președinția noastră G-20, am ales tema: „Un pământ, o familie, un viitor”. Aceasta este în conformitate cu etosul nostru civilizațional. Credem că calea pentru realizarea „unității” este prin dezvoltarea centrată pe om. Oamenii din Sudul Global nu ar mai trebui excluși de la roadele dezvoltării. Împreună trebuie să încercăm să reproiectăm guvernanța politică și financiară globală. Aceasta poate elimina inegalitățile, poate mări oportunitățile, poate sprijini creșterea și răspândi progresul și prosperitatea. Pentru a redinamiza lumea, ar trebui să solicităm împreună o agendă globală de „Răspunde, recunoaște, respect și reformă”: Să răspundă priorităților Sudului Global prin elaborarea unei agende internaționale incluzive și echilibrate. Recunoașterea că principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate” se aplică tuturor provocărilor globale. Respectarea suveranității tuturor națiunilor, statul de drept și soluționarea pașnică a diferendelor și disputelor; și Reformarea instituțiilor internaționale, inclusiv Națiunile Unite, pentru a le face mai relevante.”

În primul rând, aș dori să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment și posibilitatea de a discuta subiectele, care au un impact cheie asupra provocărilor financiare, economice și de dezvoltare, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Și, de asemenea, profitând de o ocazie, aș dori să felicit India pentru că prezidează G20 cu rolul principal în discuțiile politice la nivel înalt și să-i urez Indiei  succes în a face față crizelor multiple globale, împreună cu asigurarea unor acțiuni durabile pe termen lung pentru a aborda problemele climatice și de mediu. Schimbările climatice nu au granițe, nu au preferințe politice, dar au cel mai important element - afectează pe toată lumea și lasă o amprentă grea în viața de zi cu zi, provocând pierderi economice, compromițând siguranța umană, stabilitatea socială, supraviețuirea mediului și biodiversitatea. Moldova înregistrează secete și inundații care provoacă pericole pentru bunăstarea oamenilor și a naturii împreună cu un impact negativ asupra economiei de peste 30 de ani, cu cele mai grave rezultate din ultimul deceniu. Impactul negativ al activității umane de-a lungul mai multor ani a accelerat capacitatea mediului de a se reface, astfel avem nevoie de soluții pentru a asigura progresul fără un regres ulterior al naturii, decuplând dezvoltarea economică de degradarea mediului, pentru a opri schimbările ireversibile și a asigura bunăstarea cetățenilor noștri.

Este important să se evalueze contribuția și impactul asupra fiecărei țări a schimbărilor climatice, precum și capacitățile fiecărei țări de a se îndrepta către potențiala schimbare a industriei, agriculturii și a altor activități economice, de a accesa cele mai noi tehnologii și de a aloca finanțe pentru a face față provocărilor climatice și de mediu, pentru a defini capacitățile de reziliență și adaptare ale comunităților vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice. Confruntându-se cu efectele negative ale dezastrelor de mediu, sănătatea, hrana, apa și securitatea mijloacelor de trai și alte riscuri conexe datorate efectelor schimbărilor climatice, țările deosebit de vulnerabile nu au capacitățile de a aborda în mod eficient și durabil aceste probleme. Într-adevăr, problema și consecințele schimbărilor climatice rămân una dintre cele mai importante pe agenda politică globală, deoarece schimbările climatice sunt mai mult decât o criză de mediu, sunt o criză economică și socială, care necesită, de asemenea, abordarea problemelor inegalității la mai multe niveluri. . Este extrem de important să avem o imagine cuprinzătoare a situației, o înțelegere holistică care să definească în mod clar măsura în care schimbările climatice și alte probleme de mediu agravează dezvoltarea economică și socială. Dialogurile politice de la reuniunile COP27 și COP15 au arătat importanța acordului privind calea de a avansa în Obiectivul Global de Adaptare, a acordului de „pierdere și daune”, precum și pentru îmbunătățirea rezilienței, pentru a aborda supraexploatarea, poluarea , activități economice nesustenabile, protejează drepturile popoarelor indigene, de a conduce finanțele către investiții durabile și alte aspecte. Aici aș dori, de asemenea, să reamintesc că a rămas un drum destul de scurt pentru a încheia Agenda 2030, în care problemele climatice și de mediu sunt interconectate și cu fiecare obiectiv de dezvoltare durabilă.

Astăzi, toate țările caută soluții cum să facă față redresării post-pandemie, să asigure creșterea economiei și, în același timp, să facă față crizei energetice, să abordeze problemele de mediu și climatice. Criza energetică a forțat guvernele să accelereze accesul la energie regenerabilă, să caute soluții pentru eficiența energetică și consumul durabil; acest lucru a cauzat lanțul de schimbări în toate sectoarele economice, precum și noi provocări de mediu, necesitatea de a combina instrumente împotriva crizei energetice și a schimbărilor climatice. Într-adevăr, în contextul crizei energetice, analizăm potențialul resurselor naturale unice ale fiecărei țări, care pot modela reziliența economică și independența energetică a țărilor prin utilizarea durabilă a resurselor naturale disponibile. Astăzi, mai mult decât oricând, este esențial să se permită cele mai noi tehnologii și să se descopere noi nișe economice, inclusiv simbioza practicilor tradiționale și inovațiilor pentru a se adapta la nevoile climatice, de mediu și umane și pentru a deschide oportunități de afaceri mai largi, a crea locuri de muncă de mare valoare și investiții durabile.

Acesta este modul „câștig-câștig”. Este important să se reunească acțiuni comune pentru a merge mai departe în acest mod, pentru a conveni asupra acțiunilor de reziliență climatică, adaptare și atenuare la nivel național, regional și global, împreună cu un cadru de colaborare și sprijin eficient, în măsura în care țările au capacități financiare, tehnologice și capacități diferite niveluri de vulnerabilitate pentru a aborda dificultățile. Cu toate acestea, în ciuda capacităților și situațiilor diferite, țările au un lucru în comun - să se angajeze, să definească pașii și acțiunile necesare. Acest lucru necesită politici naționale de mediu clare, durabile și incluzive, împreună cu un grup de acțiuni regionale, globale, în care fiecare contribuție contează. Situația geopolitică și războiul din regiune au forțat Moldova să facă față provocărilor fără precedent ale crizei energetice, însoțite de probleme economice și sociale. Cu toate acestea, chiar și confruntând cu turbulențele crizei, Moldova, cu sprijinul partenerilor internaționali, caută soluții de diversificare a pieței și a surselor de energie, care să permită reducerea dependenței de combustibilii fosili și resursele energetice nesigure, precum și depunerea eforturilor pentru realizarea NDC actualizată în baza Acordului de la Paris. Moldova a fost una dintre primele țări care a definit la începutul anului 2020 o reducere mai ambițioasă a emisiilor de GES. Moldova sprijină politica de mediu a UE, obiectivele de neutralitate climatică și de protecție a biodiversității, alegând Green Deal ca direcție principală a politicii de mediu a țării, care acoperă o serie de domenii transformatoare, inclusiv reducerea poluării, biodiversitate, sisteme alimentare, mobilitate durabilă, aer curat, apă, energie și economie circulară și altele.

Trebuie menționat că Moldova își îmbunătățește cadrul juridic național în conformitate cu cadrul juridic al UE pentru a asigura aplicarea standardelor europene de mediu. Principalele priorități ale Moldovei - accelerarea și extinderea împăduririi, diversificarea resurselor energetice și valorificarea potențialului și capacităților surselor regenerabile, promovarea economiei circulare și a agriculturii inteligente, inovatoare. sÎn decembrie 2021 Moldova a aprobat noi limite de capacitate în cadrul mecanismului de sprijinire a surselor de energie regenerabilă valabil până în 2025. Dacă toate capacitățile alocate vor fi valorificate, ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie va crește de la 4% la 30%t. Este evident că problemele climatice necesită cunoștințe, capacități financiare și tehnologice, precum și planificarea durabilă a investițiilor, inclusiv pentru dezvoltarea mecanismelor de adaptare, protecția celor mai multe grupuri sociale vulnerabile. Sprijinul comunității internaționale și cooperarea sunt elemente cheie pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să ia măsuri concrete privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și să creeze reziliență, să aibă acces egal la inovații și tehnologii, abordând nu numai problemele de urgență, ci și implementarea pe termen lung de măsuri, cum ar fi economia circulară, proiectele de energie regenerabilă, care vor permite, de asemenea, să contribuie la obiective globale de reducere și control al emisiilor de GES, să abordeze poluarea, să facă față efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului. Într-adevăr, este important să se elaboreze mecanismul de responsabilitate echitabilă și să se caute un cadru de cooperare, să se convină asupra unei matrice de acțiuni comune pentru a se asigura că dezvoltarea economiilor neutre din punct de vedere climatic are loc într-un mod echitabil atât în contextul planificării strategice, cât și al acțiunilor concrete. Trebuie subliniat faptul că consolidarea cooperării regionale joacă un rol semnificativ în dezvoltarea de abordări și acțiuni comune privind problemele de mediu și climă, gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv în context transfrontalier pentru a asigura reziliența economică și socială, reducerea mediului. riscuri și penurie ecologice. Și nu în ultimul rând, este esențial ca și comunitățile să fie implicate ca parteneri în construirea rezilienței climatice, nu doar beneficiari, deoarece acestea aduc perspective, abilități și cunoștințe unice. În sfârșit, nu există nicio îndoială că în 2023, crizele energetice și climatice vor rămâne prioritatea cheie. Cred că această discuție de început de an nou va fi un motor pozitiv pentru potențialele schimbări și soluții tangibile pentru a aborda aceste probleme. Nu există planeta B, suntem aici pentru a găsi soluții comune care să prevină consecințe ireversibile nu numai pentru noi înșine, ci și pentru generațiile viitoare, deoarece viitorul lor depinde de acțiunile noastre acum.