Ariston Thermo estimează că aplicarea noilor directive europene ErP va avea un impact puternic asupra alegerii echipamentelor pentru încălzirea locuinţei

În aceste condiţii, şi ţinând cont de nevoia pieţei locale de eficienţă, compania estimează că introducerea, din luna septembrie a acestui an, a noilor directive europene ErP (Energy-related Products Directive), va avea un impact puternic şi va schimba percepţia românilor cu privire la echipamentele alese pentru încălzirea locuinţei. "În acest moment, potrivit analizei Ariston pe baza datelor raportate de ANRSC şi INSSE, din peste 320 de municipii şi oraşe, doar în 67 mai există sistem centralizat de termoficare, iar majoritatea românilor sunt permanent în căutarea unei alternative pentru încălzire, dorind atât confort, cât şi reducerea costurilor”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România.

Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, odată cu luna septembrie a acestui an, când directivele europene vor impune comercializarea doar de produse ce ating un anumit prag de eficienţă energetică, românii aflaţi în căutarea unei alternative la sistemul centralizat de încălzire vor achiziţiona şi instala centrale termice în condensare, care au o eficienţă ridicată comparativ cu cele convenţionale. 

"Introducerea directivelor ErP are ca principal scop reducerea consumului de combustibil și a noxelor. Astfel, prin restrângerea echipamentelor disponibile pe piaţă doar la cele cu un grad ridicat de eficienţă, estimăm că vom asista la o educare a consumatorilor care vor înţelege această necesitate”, a mai spus Drăguleanu.

"În acest moment, din cele 67 de localităţi în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, trei reuşesc să însumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional”, a afirmat Drăguleanu.

Astfel, oraşele Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, singurele oraşe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonaţi la CET-uri, cifră ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonaţi la nivel naţional.

"Chiar dacă încă dispun de un număr mare de abonaţi, oraşele Cluj-Napoca şi Timişoara s-au confruntat în ultimii ani un număr foarte mare de debranşări. Astfel, în perioada 2012 – 2014 la Timişoara peste 13.500 de familii au renunţat la sistemul centraliat, iar la Cluj-Napoca numărul a ajuns la aproape 5.000”, a mai spus reprezentantul companiei.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, cu un numar total de 564.379 de locuinţe termoficate, acesta reprezintă cca. 43% din totalul numărului de abonaţi la nivel naţional, motivul principal fiind faptul că tariful facturat populatiei pentru o gigagalorie este de 170 - cel mai mic practicat la nivel naţional, după oraşe precum Bacău sau Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte oraşele cu peste 200.000 de locuitori ce mai dispun de sistem centralizat de încălzire, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Galaţi, Iaşi şi Braşov însumează peste 315.000 de abonaţi la CET-uri.  În cazul oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, doar trei mai au sistem centralizat – Piteşti Oradea şi Arad, şi deservesc puţin peste 120.000 de abonaţi în total. 

"Pentru a face o radiografie corectă a pieţei locale de încălzire, este important de menţionat că, din 67 de oraşe care mai dispun de termoficare, 17 au sub 10.000 si 29 au sub 1.000 de abonaţi fiecare”, a mai spus Drăguleanu.

În plus, din 41 de judeţe, în ultimii cinci ani opt au renunţat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistriţa, Brăila, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare).  În ceea ce priveşte judeţele aflate la celălalt pol, cu cel mai mare număr de abonaţi, se numără Constanţa, Bihor şi Timiş.

Astfel, în contextul unui sistem de termoficare învechit şi foarte dispersat la nivel naţional, românii optează pentru un sistem propriu de încălzire, iar centrala termică este principala opţiune. Acest lucru se datorează diferenţei foarte mari între costurile pe care le plătesc românii pentru o gigacalorie în sistem centralizat şi cel pentru una produsă de o centrală termică. Astfel, la nivel naţional, potrivit datelor ANRSC la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu unei Gcal facturat către populatie este de 226 lei. Însă există oraşe unde preţul este chiar mai mare: Constanţa - 383 lei/Gcal, Arad – 290 lei/Gcal, Sibiu şi Iaşi – 265 lei/Gcal. Spre comparaţie, în cazul alegerii unei centrale termice în condensare, costul de producere a unei Gcal este de aprox. 175 de lei. 

"Este important de ştiut că introducerea normativelor ErP nu va avea impact asupra celor care au deja instalate centrale termice. Normativele prevăd ca, începând cu septembrie 2015, centralele termice ce intră pe piaţă să fie doar cu tehnologie în condensare. Acestea au o eficienţă de până la 108%, emisii reduse de noxe şi asigură o economie de până la 35% la consumul de gaz”, a specificat Drăguleanu.

Acesta a spus, de asemenea, că,  încă de anii trecuţi, românii au început să se îndrepte spre modele în condensare, înţelegând beneficiile pe care le aduc, iar normativele sunt un pas firesc în drumul spre eficientizare la nivelul pieţei locale. În plus, acestea impun şi etichetarea energetică a centralelor şi, în acest fel, utilizatorii vor putea alege mai uşor produsul potrivit, într-un mod similar cu alegerea electrocasnicelor. 

"Tocmai pentru a veni în întâmpinarea celor care caută cea mai bună variantă pentru încălzirea locuinţei, oferta Ariston cuprinde o gamă variată de centrale în condensare completă de clasă energetică A, ce întrunesc normativele europene. În plus, în acest moment, avem în derulare şi o campanie de extindere a garanţiei, de la 3 la 5 ani, pentru modelele cumpărate până la finele lunii octombrie”, a încheiat reprezentantul companiei.