Recent, Kristalina Georgieva, şefa FMI, a declarat că o estimare conservatoare a necesităţilor financiare ale economiilor emergente priveşte o sumă de 2.500 mld. $. Chiar dacă economiile emergente şi-ar folosi în întregime rezervele valutare în faţa crizei, acestea tot ar avea nevoie de finanţare suplimentară de cel puţin 700 mld.$.
Măsurile respective ar putea oferi ajutor de urgenţă până la implementarea unor facilităţi mai complexe, pe termen mai lung.
Gabriel Sterne, de la Oxford Economics, argumentează însă că problema mai mare este cât de rapid pot instituţiile multilaterale canaliza volume mult mai mari de finanţare către ţările al căror acces la pieţele internaţionale ar putea fi îngheţat.
Arvind Subramanian, de la Peterson Institute for International Economics, arată că FMI şi Banca Mondială ar putea lansa mai multe acţiuni pentru întărirea capacităţii de creditare sub regulile existente. ìDepinde de voinţa politicăî, adaugă acesta.
Unii se tem că faptul că reuniunile FMI şi Băncii Mondiale vor avea loc online vor reduce şansele ca presiunile în acest sens să dea roade.