Mugur Isarescu a ajuns la exasperare
El a făcut referire şi la PSD şi la Darius Vâlcov, consilierul premierului: ”Uite cine ne dă sfaturi”.
"Dacă vor ca românii să trăiască mai bine, să vină cu un OUG să trăiască românii ca în Germania”.
El spune că s-a sărit la gâtul BNR într-o manieră iresponsabilă, caracterizând cererea pentru un curs leu-euro fix drept caraghioasă.
De asemenea, el a spus că afirmaţiile că cineva se joacă cu dobânzile sunt periculoase.
Odată cu creşterea cursului de la începutul anului, BNR şi Mugur Isărescu au fost atacaţi public, prin declaraţii, de PSD şi de liderii acestui partid.
Băncii Naţionale i s-a cerut să folosească rezerva valutară pentru a ţine cursul. De la începutul anului, cursul a crescut cu 1,7%, înregistrând un maxim de creştere de 2,5% pe 25 ianuarie.
"Dacă vor ca românii să trăiască mai bine, să vină cu un OUG să trăiască românii ca în Germania”.
El spune că s-a sărit la gâtul BNR într-o manieră iresponsabilă, caracterizând cererea pentru un curs leu-euro fix drept caraghioasă.
De asemenea, el a spus că afirmaţiile că cineva se joacă cu dobânzile sunt periculoase.
Odată cu creşterea cursului de la începutul anului, BNR şi Mugur Isărescu au fost atacaţi public, prin declaraţii, de PSD şi de liderii acestui partid.
Băncii Naţionale i s-a cerut să folosească rezerva valutară pentru a ţine cursul. De la începutul anului, cursul a crescut cu 1,7%, înregistrând un maxim de creştere de 2,5% pe 25 ianuarie.
Darius Vâlcov a spus că pe guvern nu îl interesează neapărat taxa bancară, ci ca dobânzile la lei să scadă la jumătate. Ei au luat în discuţie roborul, considerând că este manipulat de către bănci pentru ca acestea să facă profituri mai mari.
Obiectivul principal al Băncii Naţionale a României (BNR), respectiv stabilitatea preţurilor, a fost atins în 2018, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, menţionând că instituţia a avut o politică corectă, bine echilibrată.
"Pentru perioada care a trecut avem această evoluţie a ratei inflaţiei. Ea a reintrat în intervalul de variaţie asociat ţintei staţionare în T4 2018, în line cu prognoza noastră. Cu alte cuvinte, în anul trecut, obiectivul principal al acestei instituţii, acela legat de stabilitatea preţurilor, obiectivul principal a fost atins, după, într-adevăr, o evoluţie care prin vară ne descuraja şi pe noi, ca să spunem aşa. Am avut o politică corectă, bine echilibrată, prin utilizarea mai multor instrumente, nu numai a ratei de politică monetară, şi am ajuns la acest rezultat. Într-adevăr, ne-au ajutat şi câţiva factori externi. De exemplu, declinul abrupt al cotaţiei ţiţeiului pe pieţele internaţionale, dar în urmă cu un an acelaşi factor nu numai că nu ne-a ajutat, a ridicat probleme serioase", a spus Isărescu.
-„Cursul a fost relativ stabil în ultima parte a anului, 0,1-04%. (...) În schimb, s-a reuşit stabilizarea anticipaţiilor privind inflaţia. Publicul, în complexitatea sa, a avut încredere în această instituţie. (...) Pare cu atât mai bizar să asistăm, la finalul anului, la acest atac jalnic asupra Băncii Naţionale a României. (...) Reacţia de la finalul anului a fost una disproporţionată, indusă prin acuze publice. (...) Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială şi total iresponsabilă, că şi pe vremea sistemului de cursului de schimb, se mişcau cu plus - minus 1%. (...) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase pe site-urile lor, să fie cursul fix, cursul fix de tot nu poate să fie. (...)Dar vă daţi seama cât erau de porniţi să zică ceva despre Banca Naţioanlă”.
- Vâlcov nu se comportă ca un economist şi vorbeşte în numele BNR. Mai este un lucru grav: A canalizat toată discuţia despre bănci pe ideea creditului, ca şi cum aceasta este singura funcţie a băncilor. Este periculos. Prin banci se fac plăţile. Aproape toată populaţia României este platită prin sistmeul bancar. De unde până unde singura preocupare a lui Vâlcov este sa atace băncile pentru că creşte creditul?
-Dacă există exces de lichiditate, este drenat automat când dobânzile ajung la 1,5%. Există doi indicatori esenţiali: Că avem exces de lichiditate în piaţă şi că acolo sunt dobânzile minime. Dacă este deficit de lichiditate, băncile încep să ”concureze” între ele. Dacă există exces de lichiditate s-ar putea ”carteliza”, dar ajung la 2,5%. Şi atunci ajungem la facilitatea Lombard şi ”cartelul” dispare.
-Înainte să vii cu acuzaţii de acest gen, nu e mai normal să vii la o instituţie a statului, şi să discuţi, să spui că nu ai înţeles?
- A declarat la Bloomberg (n.red. Darius Vâlcov) că Roborul trebuie setat. Nu ştiu ce setare poţi fac acestui indice, că el săracul este un algoritm de medie şi se calculează aproape automat. Nu ai cum să-l schimbi. La ce se setare se gândeşte domnul consilier economic al primului ministru?
- Domnul consilier Vâlcov nu poate vorbi în numele BNR. Nici nu ştiu în numele cui vorbeşte. Eu am semnat în cursul acestei dimineţi proiectul declaraţiei pentru drumul de parcurs de România spre zona euro. Acolo nu este niciun damf de Vâlcov. Premierul susţine alte idei faţă de consilierul Vâlcov.
- Garantez după cum vorbeşte, nu a citit niciun raport al BNR. Unii poate au citit vreun titlul, el nu a citit nimic. Totuşi, tot comentează politica monetară.
"Pentru perioada care a trecut avem această evoluţie a ratei inflaţiei. Ea a reintrat în intervalul de variaţie asociat ţintei staţionare în T4 2018, în line cu prognoza noastră. Cu alte cuvinte, în anul trecut, obiectivul principal al acestei instituţii, acela legat de stabilitatea preţurilor, obiectivul principal a fost atins, după, într-adevăr, o evoluţie care prin vară ne descuraja şi pe noi, ca să spunem aşa. Am avut o politică corectă, bine echilibrată, prin utilizarea mai multor instrumente, nu numai a ratei de politică monetară, şi am ajuns la acest rezultat. Într-adevăr, ne-au ajutat şi câţiva factori externi. De exemplu, declinul abrupt al cotaţiei ţiţeiului pe pieţele internaţionale, dar în urmă cu un an acelaşi factor nu numai că nu ne-a ajutat, a ridicat probleme serioase", a spus Isărescu.
-„Cursul a fost relativ stabil în ultima parte a anului, 0,1-04%. (...) În schimb, s-a reuşit stabilizarea anticipaţiilor privind inflaţia. Publicul, în complexitatea sa, a avut încredere în această instituţie. (...) Pare cu atât mai bizar să asistăm, la finalul anului, la acest atac jalnic asupra Băncii Naţionale a României. (...) Reacţia de la finalul anului a fost una disproporţionată, indusă prin acuze publice. (...) Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială şi total iresponsabilă, că şi pe vremea sistemului de cursului de schimb, se mişcau cu plus - minus 1%. (...) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase pe site-urile lor, să fie cursul fix, cursul fix de tot nu poate să fie. (...)Dar vă daţi seama cât erau de porniţi să zică ceva despre Banca Naţioanlă”.
- Vâlcov nu se comportă ca un economist şi vorbeşte în numele BNR. Mai este un lucru grav: A canalizat toată discuţia despre bănci pe ideea creditului, ca şi cum aceasta este singura funcţie a băncilor. Este periculos. Prin banci se fac plăţile. Aproape toată populaţia României este platită prin sistmeul bancar. De unde până unde singura preocupare a lui Vâlcov este sa atace băncile pentru că creşte creditul?
-Dacă există exces de lichiditate, este drenat automat când dobânzile ajung la 1,5%. Există doi indicatori esenţiali: Că avem exces de lichiditate în piaţă şi că acolo sunt dobânzile minime. Dacă este deficit de lichiditate, băncile încep să ”concureze” între ele. Dacă există exces de lichiditate s-ar putea ”carteliza”, dar ajung la 2,5%. Şi atunci ajungem la facilitatea Lombard şi ”cartelul” dispare.
-Înainte să vii cu acuzaţii de acest gen, nu e mai normal să vii la o instituţie a statului, şi să discuţi, să spui că nu ai înţeles?
- A declarat la Bloomberg (n.red. Darius Vâlcov) că Roborul trebuie setat. Nu ştiu ce setare poţi fac acestui indice, că el săracul este un algoritm de medie şi se calculează aproape automat. Nu ai cum să-l schimbi. La ce se setare se gândeşte domnul consilier economic al primului ministru?
- Domnul consilier Vâlcov nu poate vorbi în numele BNR. Nici nu ştiu în numele cui vorbeşte. Eu am semnat în cursul acestei dimineţi proiectul declaraţiei pentru drumul de parcurs de România spre zona euro. Acolo nu este niciun damf de Vâlcov. Premierul susţine alte idei faţă de consilierul Vâlcov.
- Garantez după cum vorbeşte, nu a citit niciun raport al BNR. Unii poate au citit vreun titlul, el nu a citit nimic. Totuşi, tot comentează politica monetară.
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza