Links Sitemap Business Linker Sitemap

Există riscul ca unul dintre criteriile de convergență nominală pentru trecerea la euro să fie depășit

150 afisari
Unul dintre cele cinci criterii de convergență nominală pentru aderarea la zona euro ar putea să fie depășit, respectiv deficitul bugetar, a declarat, marți, Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României (BNR), într-o conferință de profil.
"Veștile bune sunt acelea că România îndeplinește, începând cu anul 2015, toate cele cinci criterii de convergență nominală, respectiv Criteriile de la Maastricht, dar există riscul ca unul din aceste criterii, și anume deficitul bugetului, să fie depășit. Ne situăm la limită, aproape de 3%, și oricând un eveniment neprevăzut poate să ne arunce dincolo de această limită. O altă veste bună este că la tabelul de bord urmărit în cadrul Semestrului European România îndeplinea, începând cu anul 2014, 13 din cele 14 criterii privind supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. E drept că anul trecut am pierdut unul din criterii, respectiv indicele prețurilor locuințelor, care a crescut la noi cu mai mult decât limita admisă în tratat, iar anul acesta riscăm să pierdem un alt criteriu, și anume costul unitar nominal cu forța de muncă. Riscă să depășească și el", a spus Valentin Lazea, la conferința "Reforma iminentă a UE: România și 'nucleul dur'. Adecvare, politici, măsuri necesare".

Acesta a afirmat că, în urma unor reforme întreprinse între 2010 și vara anului 2015, România a demonstrat că se poate încadra în aceste criterii.

"Vestea proastă este că, dacă reforma se relaxează sau ritmul reformei se relaxează, așa cum le-am câștigat aceste criterii la fel de bine se pot și pierde", a declarat Lazea.

În ceea ce privește deficitul bugetar, oficialul BNR a arătat că, în timp ce în țările din Uniunea Europeană există o tendință de reducere a deficitului bugetar, în România este majorat pe baza unei considerații eronate că 3% ar fi o țintă și nu o limită aferentă anilor celor mai slabi, cu creștere economică negativă.

În altă ordine de idei, Lazea a spus că indicele Gini era în cazul României de 29 în anul 2000, similar cu media Uniunii Europene, în 2008 acest indice ajungând la 35,9, în paralel cu o medie UE de 30,9.

Coeficientul lui Gini (Gini coefficient, cunoscut și ca Gini index sau Gini ratio) este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuția veniturilor populației unei națiuni, dar mai ales pentru a reprezenta disproporția în distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un indice al inegalității. Definit prin raportul de valoare între 0 și 1 și reprezentat ca procentaj, cu atât mai scăzut este coeficientul, cu cât deosebirile în distribuire sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia și 0,707 (70,7%) în Namibia.

S-ar putea să îți placă:


COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza