Andreei Paul: O mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani
"Primul robot industrial împlinea vârsta majoratului când eu am venit pe lume. După 10 ani de la apariţia primului robot, în 1971, apărea robotul industrial care se mişca în şase direcţii, iar viteza salturilor tehnologice este azi fără precedent. Azi, copii de 7 ani programează primii roboţi. Este şi cazul fetiţei mele. Viitorul este chiar aici. A patra revoluţie industrială, cea a digitalizării, cere, conform tuturor rapoartelor mondiale o nouă orientare a sistemului de învăţământ spre necesarul de specialişti din noua eră digitală. Decalajul semnificativ între nevoile pieţei de absolvenţi în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM) şi oferta universităţilor se adânceşte. În prezent, sunt acoperite doar 20% din nevoile pieţei. Cauza principală ţine de lipsa profesorilor de STEM în mediul academic şi a programelor de formare pentru a fi la curent cu dezvoltările actuale şi viitoare, ne arată recentul raport european DESI 2018".
Aceasta subliniază faptul că şcoala românească nu răspunde nevoii sociale care frământă tinerii cu întrebarea: care vor fi meseriile viitorului?, în timp ce Guvernul este complet decuplat de la noile tehnologii şi noile meserii şi nici majoritatea părinţilor nu poate răspunde.
Potrivit Andreei Paul, o mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani, datorită introducerii în toate industriile a robotizării şi a inteligenţei artificiale.
"Un robot poate face munca a 140 de angajaţi umani. Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai mare producător mondial de aer condiţionat, Midea, până la IKEA sau Adidas. Federaţia Internaţională de Robotică estimează pentru anul 2018 funcţionarea a peste 1,3 milioane de roboţi noi la nivel global. Este foarte posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul educaţional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai exista şi vor dobândi competenţe care nu vor mai fi de actualitate până îşi încheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul Economic Mondial", spune Paul.
Ea subliniază că meseriile bazate pe rutină şi procese repetitive dispar şi apar în schimb inginerii de reţea pentru securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experienţe optimizate utilizatorilor, analişti de date, experţi în robotică şi inteligenţă artificială.
"O sumă de specializări "rare" de astăzi, care ţin de cercetare sau creativitatea umană, de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică vor fi foarte căutate în viitorul apropiat, atât în România cât şi în celelalte ţări de pe glob. Pe piaţa muncii vor fi cerute specializări în internet mobil, cloud computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotică, transport autonom, inteligenţă artificială, manufacturare avansată, print 3D, materiale speciale, biotehnologie. Cele mai căutate joburi vor fi cele din arhitectură şi inginerie, inginerii biochimişti, specializarea în ştiinţa materialelor şi mecanică", a mai precizat Andreea Paul.
În acest context există, conform Forumului Economic Mondial (FEM), două coordonate care trebuie avute de urgenţă în vedere de orice ţară, de orice sistem de învăţământ sau training pentru adaptarea la schimbările de pe piaţa muncii - recalificarea şi învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Ţările, companiile, cetăţenii trebuie să se adapteze la schimbările rapide care survin zi de zi global, prin înţelegerea noilor direcţii care transformă piaţa muncii şi domeniile care necesită recalificarea, acţionând eficient în folosirea resurselor financiare şi educaţionale. Principalele capacităţi personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajaţi vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calităţile fizice.
Preşedintele INACO menţionează că Raportul de ţară DESI 2018 transmite câteva semnale grave de alarmă privind starea capitalului uman românesc. Astfel, România se clasează mult sub media UE la utilizatorii de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul şi să îşi îmbunătăţească treptat competenţele digitale şi doar 61% dintre cetăţenii României utilizează în mod regulat internetul (media UE: 81%).
La competenţele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătăţiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%), la specialiştii din tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii (TIC), România a înregistrat un progres redus, doar 2% dintre angajaţi fiind încadraţi ca specialişti TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniul TI ar putea duce la creşterea numărului de specialişti TIC în viitor.
Totodată, cota cetăţenilor români între 20 şi 29 de ani care deţin o diplomă de licenţă în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, faţă de 19,1 la mia de persoane în UE din această categorie de vârstă. La acestea se adaugă lipsa noilor tehnologii din şcoala românească.
Andreea Paul mai semnalează că România va fi şi ea afectată de transformările pieţei muncii celei de-a patra revoluţii industriale, mai ales că în ţara noastră domeniul IT este dezvoltat şi efectele revoluţiei digitale sunt chiar mai importante decât în alte ţări mai dezvoltate. Măsurile luate în acest context în ţara noastră sunt minime, fără analizarea fenomenului la nivelul ministerelor implicate - cel al muncii, al educaţiei, al industriilor etc., fără strategii, programe, traininguri coerente pentru (re)orientarea profesională.
"Starea actuală de fapt ne menţine pe ultima poziţie în UE la gradul de digitalizare a economiei şi societăţii româneşti (DESI) şi în anul 2018. Rămânem ultima şi singura ţară europeană cu o pondere a angajaţilor în ştiinţă şi tehnologie de sub 30% din totalul românilor ocupaţi, faţă de europeni cu 46%, adică aproape 1 din 2 angajaţi (...) În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului şi nu înregistrează progrese (DESI, 2018), ba chiar scădem cu 4% faţă de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% în ultimul an. România încă nu are o strategie naţională clară pentru digitalizarea industriei proprii - Pentru a exploata oportunităţile digitale, este foarte important să existe o strategie clară de digitalizare a întreprinderilor din sectoarele creative şi sectorul TIC, a comunităţilor de programatori, a antreprenorilor, precum şi a asociaţiilor civice şi profesionale, ne indică explicit Raportul de ţară DESI 2018", mai afirmă Paul
Aceasta subliniază faptul că şcoala românească nu răspunde nevoii sociale care frământă tinerii cu întrebarea: care vor fi meseriile viitorului?, în timp ce Guvernul este complet decuplat de la noile tehnologii şi noile meserii şi nici majoritatea părinţilor nu poate răspunde.
Potrivit Andreei Paul, o mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani, datorită introducerii în toate industriile a robotizării şi a inteligenţei artificiale.
"Un robot poate face munca a 140 de angajaţi umani. Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai mare producător mondial de aer condiţionat, Midea, până la IKEA sau Adidas. Federaţia Internaţională de Robotică estimează pentru anul 2018 funcţionarea a peste 1,3 milioane de roboţi noi la nivel global. Este foarte posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul educaţional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai exista şi vor dobândi competenţe care nu vor mai fi de actualitate până îşi încheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul Economic Mondial", spune Paul.
Ea subliniază că meseriile bazate pe rutină şi procese repetitive dispar şi apar în schimb inginerii de reţea pentru securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experienţe optimizate utilizatorilor, analişti de date, experţi în robotică şi inteligenţă artificială.
"O sumă de specializări "rare" de astăzi, care ţin de cercetare sau creativitatea umană, de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică vor fi foarte căutate în viitorul apropiat, atât în România cât şi în celelalte ţări de pe glob. Pe piaţa muncii vor fi cerute specializări în internet mobil, cloud computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotică, transport autonom, inteligenţă artificială, manufacturare avansată, print 3D, materiale speciale, biotehnologie. Cele mai căutate joburi vor fi cele din arhitectură şi inginerie, inginerii biochimişti, specializarea în ştiinţa materialelor şi mecanică", a mai precizat Andreea Paul.
În acest context există, conform Forumului Economic Mondial (FEM), două coordonate care trebuie avute de urgenţă în vedere de orice ţară, de orice sistem de învăţământ sau training pentru adaptarea la schimbările de pe piaţa muncii - recalificarea şi învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Ţările, companiile, cetăţenii trebuie să se adapteze la schimbările rapide care survin zi de zi global, prin înţelegerea noilor direcţii care transformă piaţa muncii şi domeniile care necesită recalificarea, acţionând eficient în folosirea resurselor financiare şi educaţionale. Principalele capacităţi personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajaţi vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calităţile fizice.
Preşedintele INACO menţionează că Raportul de ţară DESI 2018 transmite câteva semnale grave de alarmă privind starea capitalului uman românesc. Astfel, România se clasează mult sub media UE la utilizatorii de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul şi să îşi îmbunătăţească treptat competenţele digitale şi doar 61% dintre cetăţenii României utilizează în mod regulat internetul (media UE: 81%).
La competenţele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătăţiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%), la specialiştii din tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii (TIC), România a înregistrat un progres redus, doar 2% dintre angajaţi fiind încadraţi ca specialişti TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniul TI ar putea duce la creşterea numărului de specialişti TIC în viitor.
Totodată, cota cetăţenilor români între 20 şi 29 de ani care deţin o diplomă de licenţă în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, faţă de 19,1 la mia de persoane în UE din această categorie de vârstă. La acestea se adaugă lipsa noilor tehnologii din şcoala românească.
Andreea Paul mai semnalează că România va fi şi ea afectată de transformările pieţei muncii celei de-a patra revoluţii industriale, mai ales că în ţara noastră domeniul IT este dezvoltat şi efectele revoluţiei digitale sunt chiar mai importante decât în alte ţări mai dezvoltate. Măsurile luate în acest context în ţara noastră sunt minime, fără analizarea fenomenului la nivelul ministerelor implicate - cel al muncii, al educaţiei, al industriilor etc., fără strategii, programe, traininguri coerente pentru (re)orientarea profesională.
"Starea actuală de fapt ne menţine pe ultima poziţie în UE la gradul de digitalizare a economiei şi societăţii româneşti (DESI) şi în anul 2018. Rămânem ultima şi singura ţară europeană cu o pondere a angajaţilor în ştiinţă şi tehnologie de sub 30% din totalul românilor ocupaţi, faţă de europeni cu 46%, adică aproape 1 din 2 angajaţi (...) În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului şi nu înregistrează progrese (DESI, 2018), ba chiar scădem cu 4% faţă de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% în ultimul an. România încă nu are o strategie naţională clară pentru digitalizarea industriei proprii - Pentru a exploata oportunităţile digitale, este foarte important să existe o strategie clară de digitalizare a întreprinderilor din sectoarele creative şi sectorul TIC, a comunităţilor de programatori, a antreprenorilor, precum şi a asociaţiilor civice şi profesionale, ne indică explicit Raportul de ţară DESI 2018", mai afirmă Paul
S-ar putea să îți placă:
COMENTARII:
Fii tu primul care comenteaza